Ocupati cu studiul de caz Donald Trump, cei mai multi oameni, mai ales cei intărâtati sa-l urmareasca pe „liderul problema”, nu percep magnitudinea proceselor care se petrec in competitia pentru suprematia sau, dupa caz, supravietuirea economica.

Spre exemplu, echipa Trump, isi dedica mare parte din timp redesenarii circuitelor schemei globale de acaparare a resurselor si produselor critice.

China si cativa parteneri de-ai sai au lucrat in tacere, mai bine de 2 decenii, ca sa recupereze decalajul in industriile cu tehnologie avansata.

Desi nu sunt capabili sa depaseasca alte companii occidentale, jucatorii chinezi beneficiaza de doua arme importante: subventiile si lanturile de aprovizionare asigurate de stat.

Ceilalti competitori globali, americanii, europenii, sud coreenii, taiwanezii, japonezii sunt simbiotici in designul, fabricarea si asamblarea oricarui dispozitiv cu circuite integrate. (Din enumerarea de mai sus, aveti si alt motiv pentru care America pivoteaza spre aria Indo Pacific).

In plus, saltul tehnologic  realizat de sistemele AI (pana de curand, 100% americane) va imbunatati major evolutia proceselor economice globale.

Exista insa un pericol. Capacitatea de extractie a materialelor critice pentru realizarea componentelor dispozitivelor.

China domina acest segment vital si poate disturba aproape instantaneu toate procesele industriale.

Toti ceilalti competitori sunt dependenti de resursele primare si exista riscul ca acestea sa fie gestionate la comanda Beijingului, pe alte considerente, de adversitate strategica.

Un alt competitor este Rusia. Si apoi, cativa producatori de mai mica anvergura, printre care (prospectiv) era si Ucraina.

China detine butonul „de scurtcircuit” care poate paraliza lumea tehnologica, si odata cu ea, societatile occidentale.

In timp ce Trump se asigura ca toti producatorii mondiali investesec trilioane in dezvoltarea afacerilor lor in viitorul El Dorado mondial, China va media raporturile de forte in propriul sau interes. Ca sa intelegeti diferenta de anvergura a jucatorilor globali sa luam un caz recent.

TSMC cel mai mare fabricant de microprocesoare va investi 100 de miliarde de dolari in facilitati de productie din SUA.

Europa, cu 27 de tari, in fata unei provocari existentiale, ar putea investi din bani publici 800 de miliarde de euro in reinarmare, pentru urmatorii 4 ani.

Daca replicam acest raport la orice vrea administratia americana sa obtina ca avantaj tehnologic (pentru infrastructura de inteligenta artificiala este un plan de 500 de miliarde de dolari) ar trebui sa fim foarte preocupati cum se pregatesc si raspund liderii Europei la transformarile capitale initiate de americani.

Cu ochii pe minge, cum spunea un jucator roman din campionatul de ping pong politic, europenii nu observa schema de joc.

Suntem aproape inexistenti in cercetare si dezvoltare AI, avem cateva companii tehnologice de top si altele de armament care depind insa de comenzile guvernamentale.

Daca vrem sa pastram puterea economica a Europei, avem de luptat nu doar cu inamicii de la frontiera, ci si cu implacabilul progres tehnologic.

Cand vom pierde initiativa si, inevitabil, ramanem in urma, nu mai conteaza cate arme vom avea in stocuri. Vor fi depasite de o alta generatie, dotata cu sistemele de inteligenta artificiala.

Si fara sa vrem, peste ceva timp, ne vom „preda” in mainile celui care va fi mai puternic. Iar in acest scenariu nu sunt prea multe optiuni: la Vest sau la Est de continentul nostru.

Claudiu Lucaci

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.