17.8 C
București
duminică, iunie 20, 2021

Esafodaj al incertitudinii

Pentru ca ma apuca periodic sintaxa teologic-istorica a vietii Mantuitorului, nu doar de Pasti desi n-am cum sa-l omit, am recitit scrisoarea Claudiei Procula, nimeni alta decat sotia lui Pontus Pilat, adresata prietenei ei Fluvia.

Stim despre aceasta scriitura pentru ca pe la 1600 a fost extrasa din biblioteca Vaticanului si copiata pentru a fi trimisa la Moscova, dar legenda spune ca a fost descoperita intr-o manastire belgiana cu niste secole in urma. N-am sa v-o redau pentru ca este un fake strigator la cer – desi oficial este considerata autentica – de pe vremea cand manufacturare de relicve era un superbisnis.

Singura mentionare a Claudiei in Evanghelii ii apartine lui Matei, este fara nume („nevasta-sa i-a zis..) si se refera la celebrul vis pe care ea-l impartaseste guvernatorului in noaptea de dinaintea judecatii lui Jesus: „sa nu ai nimic de a face cu neprihanitul asta, caci am suferit in vis din pricina lui”! Atat.

Perfect pretext pentru o intreaga tesatura de mituri care s-au construit in jurul ei, including prietenia ei cu Maria si cu Maria Magdalena (ce convenabil) dar si aceasta scrisoare presupus ca a fost scrisa in anul 37 – dupa ce Pilat ar fi fost mazilit de catre imparat (Tiberius sau Caligula, e neclar) – si care contine o total improbabila dar – din nou – foarte convenabila redescriere a procesului si a dialogului Pilat – Jesus cu exact aceleasi cuvinte folosite in Evanghelii (aparute in jur de 100 de ani mai tarziu).

Evident, tot acolo ea ne povesteste detaliat despre executie si inviere, ca sa fie treaba clară. Claudia a fost sanctificata, fireste, pentru rolul avut in tentativele repetate ale lui Pilat de a-l salva pe Jesus de furia celor care „au luat asupra lor si a copiiilor lor” – o adaugire care se regaseste tot doar la Matei – blestemul crimei supreme. Adica a evreilor.

De fapt despre Pilat se stiu real foarte putine lucruri. Si cel mai sigur se stie (unanim impartasit de istorici) ca nu era deloc oscilant si nehotarat, cum apare in Evanghelii, ci excesiv de crud si neinduplecabil. Scena eliberarii lui Barabas este o fabulatie, Pilat nu ar fi facut asta niciodata si este mai degraba unul dintre cuiele batute artificial in cosciugul atmporal al evreilor care ar fi ales salvarea unui ucigas in locul fiului Domnului. Nici scena relatata de Matei cand poporul isi asuma textual si infinit blestemul (..asupra copiilor nostri) nu e verosimila.

Dar intregul esafodaj al incertitudinii biblice a lui Pilat din Pont care a condus automat la pozitivarea Romei – si cu contributia zisei scrisori a Claudiei – se clatina destul de tare.

In fine, am scris asta pentru  ca m-am uitat iar la Passion of the Christ, unde Maia tot catastrofal de plat mi se pare ca joaca iar Mel Gibbson – care urmareste in detaliu textul biblic – NU reda momentul in care poporul isi asuma crima peste veacuri. Dar si mai tulburator a fost primul comentariu de pe pagina de filme online: „nu merita o soarta atat de crunta fiul lui Dumnezeu”, o replica care atesta din nou ca poporul nostru care musteste de credinta de fapt habar n-are la ce se roaga si ca in general n-a inteles nimic.

Tudor Dumitrascu

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.