„În cadrul acestei sedințe, am discutat despre parcările inteligente, securizate, despre sisteme inteligente de trafic, respectiv ITS. Constat cu bucurie că o parte din aceste aspecte discutate încept să-și producă efecte și nu ne-ați abandonat cu toate că s-a schimbat contextul politic. Au fost și chestiuni care s-au rezolvat punctual, pe loc, cum ar fi modificarea intervalelor de restricții pentru DN1. Am mai reușit să clarificăm câteva aspecte care țin de riverani, să mărim plaja orară pentru circulația vehiculelor peste 7,5 tone. S-au realizat niște lucruri importante”, a explicat Adrian Hagiu, președintele FORT, în cadrul primului său interviu acordat CNAIR.
- Cum v-ați intersectat cu domeniul transporturilor?
Sunt jurnalist de profesie, iar specilizarea mea este în domeniul Relațiilor Internaționale și al Comunicării. În ceea ce privește FORT (Federația Operatorilor Români de Transport), această entitate reprezintă o construcție la care am participat efectiv din prima zi. Cum îmi plăcea să glumesc în urmă cu ceva timp; sunt și mama și tata acestei federații. Inclusiv actele constitutive sunt generate de munca mea. De la siglă, la tot ce a însemnat constituirea FORT, toate elementele au fost construite de mine pe un model al asociațiilor de profil din Belgia.
Eu am venit și, practic, am unit activitățile de transport sub o singură umbrelă, evident cu sprijinul asociațiilor de profil de atunci care au colaborat spre a ajunge la acest scop comun, care au reprezentat fundația operatorilor de transport.
Au trecut 16 ani de atunci și deja discutăm istorie.
- Ati fost deosebit de vocal în mai multe privințe în spațiul public cu privire la domeniul transporturilor. Ce rezultate au fost obținute?
În ceea ce privește activitatea CNAIR, în prezent, mergem pe un făgaș presărat de interese comune.
La început am avut interacțiuni cu CNADNR în special în problematica cântăririi autovehiculelor rutiere care utilizau infrastructura de tip autostradă, drumuri expres, respectiv drumuri naționale.
A fost o perioadă foarte grea în care ne luptam cu concurența neloială care, din păcate, astăzi, a reapărut într-un alt context al controlului.
Una peste alta, am avut și momente bune când colaborarea a produs și efecte pozitive, atât pentru transportatori cât și pentru CNAIR. Astăzi aș vrea să mă refer doar la aceste aspecte pozitive.
- Cum a luat naștere FORT?
FORT a fost la început o construcție de imagine.
Obiectivul a fost să creionăm o imagine în raport cu interesele operatorilor de transport marfă și pasageri și am căutat să suținem prin soluții interesul operatorilor de transport, atât din punct de vedere legislativ, cât și din punct de vedere operațional în relațiile cu instituțiile statului și, în special, cu structurile din cadrul Ministerului Transporturilor.
La început, obiectivul principal a fost să ne facem cunoscuți prin orice mijloc și, într-adevăr, a fost o perioadă cu foarte multe proteste.
Aveam nevoie de atenția presei și sensibilizarea opiniei publice cu privire la temele FORT.
Ulterior, am intrat încet, încet, în zona dialogului social, în zona proiectelor de acte normative. Cu bune și cu rele am supraviețuit întregului context politic și social. Mai avem pe cine reprezenta în prezent, chiar și în contextul acestei pandemii.
Sunt firme de transport care au crescut și care s-au bucurat de modificări legislative absolut firești. Unele n-au rezistat, dar cea mai mare parte au reușit să reziste și să se dezvolte.
Problemele cele mai mari pe care le-am avut în această perioadă, raportat activității CNAIR, au fost cele legate de restricții de circulație în contextul lipsei infrastructurii rutiere la un nivel cât de cât european.
O altă problemă a fost legată de ideea de birocrație, de controalele care se făceau pe tema greutății. Cam acestea au fost etapele.
În urmă cu un an de zile a avut loc o întâlnire, zic eu, una dintre cele mai bune întâlniri la care am participat la invitația CNAIR în care am discutat despre digitalizare, un proces imperios necesar și mă bucur că există în preocuparea dumneavoastră acest aspect esențial.
În cadrul acestei sedințe, am discutat despre parcările inteligente, securizate, despre sisteme inteligente de trafic, respectiv ITS.
Constat cu bucurie că o parte din aceste aspecte discutate încept să-și producă efecte și nu ne-ați abandonat cu toate că s-a schimbat contextul politic. Au fost și chestiuni care s-au rezolvat punctual, cum ar fi modificarea intervalelor de restricții pentru DN1.
Am mai reușit să clarificăm câteva aspecte care țin de riverani, să mărim plaja orară pentru circulația vehiculelor peste 7,5 tone. S-au realizat niște lucruri importante.
În același timp îmi amintesc că, tot cu sprijinul CNAIR, am implementat marjele de toleranță, apropo de cântărire. Am găsit și atunci înțelegere din partea companiei. Este vorba de ordonanța drumurilor numărul 43 și cu materialele legislative conexe, respectiv norme de aplicare.
S-au făcut lucruri. Nu putem spune că nu am colaborat constructiv. Drept dovadă, acum sunt la primul meu interviu CNAIR.
- Dacă vorbim de modernizare și digitalizare a domeniului transporturilor la ce ar fi bine să ne concentrăm pe viitor?
Sunteți deja în proces de implementare a digitalizării, evident, cu un obiectiv major, respectiv, debirocratizarea pentru ceea ce înseamnă eliberarea autorizațiilor speciale de transport, distinct de cele agabaritice.
Toate aceste lucruri au fost susținute de noi, unele au fost propuse de noi. Sperăm să le vedem cât mai curând în Monitorul Oficial.
Cu timpul, probabil, vom ajunge să beneficiem și de acele parcări absolut necesare, pentru a oferi siguranță și confort. În procesul de digitalizare sunt relevante și platformele de cântărire.
Acest lucru ar putea să rezolve mult din problema corupției la nivelul entităților de control. Din păcate, suntem la situația în care transporturile se fac cu depășiri de greutate. Fără să generalizăm, unii operatori de transport nu respectă prevederile privind greutatea maximă autorizată.
Acest fenomen s-a extins foarte mult și la vehiculele (sub 3,5 tone) care nu fac parte din aria de control a instituțiilor specializate. Toate se leagă.
În prezent se află pe ordinea de zi a Comisiei de Dialog Social din Ministerul Transporturilor un proiect de act normativ care permite detararea vechiculelor sub 3,5 tone, dar noi știm foarte bine că ele sunt detarate, dar vor depăși greutatea care va apărea în actele mașinii.
Noi suntem împotriva detarării. Fiecare vehicul trebuie să fie utilizat la masa maximă autorizată. Sunt ansambluri care fac transport ilegal, ilicit, și de mărfuri, dar și de pasageri, care amenință siguranța rutieră.
România nu a avut niciodată o abordare, din punct de vedere al controlului pe ceea ce se întâmplă la categoriile de vehicule care nu intră în categoria celor comerciale licențiate.
În orice țară europeană entitățile de control iau în calcul și depășirile de greutate pentru aceste categorii de vehicule. Probabil, din acest considerent, și numărul accidentelor rutiere în care sunt implicate astfel de vehicule a scăzut.
Există acest proiect de act normativ, unde opinia CNAIR este imperios necesară
El este promovat de Registrul Auto Român, dar era imperios necesară opinia CNAIR și ISCTR.
Aici, toate organismele trebuie să se pună de acord pentru aspectele pe care le generează din punct de vedere al siguranței rutiere.
Eu voi amenda acest proiect și sper ca celelalte organisme din subordinea Ministerului Transporturilor să vină alături de noi în acest demers.
Odată cu realizarea unor investiții pe drumurile expres, naționale și austostrăzi, din perspectiva acestei autocântăriri, controlul pe greutate n-ar trebui să se petreacă la maniera la care ”te-am oprit și te-am cântărit” ci ”te-am oprit și pentru că în urmă cu 10 km ai avut un cântar unde aveai obligația să te cântărești îți cer documentele de cântărire”.
Nimeni nu poate invoca ulterior că nu a fost cântărit corect
Probleme majore mai avem în punctele de frontieră acolo unde cântărirea nu bate cu cântărirea efectuată de autoritățile de control din Ungaria, ca să dau un exemplu.
Sunt diferențe destul de mari și nu am reușit să soluționăm această chestiune.
Transportatorii străini care vin în România evită să plătească vinieta și atunci avem nevoie de o echilibrare între ce înseamnă carnetele pentru tiruri și plata vinietei.
- Ce colaborare există între CNAIR și FORT? Cum putem fructifica această colaborare?
Este foarte simplu! Atunci când compania are în vedere o măsură, acea abordare devine o temă de discuție veritabilă. În acest parteneriat suntem invitați la dialog.
Noi suntem deschiși, venim și ne expunem punctul de vedere. Dacă noi avem soluții, propuneri, ce vizează domeniul transproturilor vi le înaintăm și la fel se deschide calea dialogului.
Este foarte important să schimbăm modalitatea de lucru, în general, în România, nu doar în relația noastră.
Înainte ca o inițiativă să fie publicată pe transparență decizională, mă refer la actele normative (hotărâri de guvern sau ordonanțe, ordin de ministru etc.) e bine să discutăm ca decizia să capete o formă care să fie, deja, însușită și asumată cu partenerii de dialog.
Sper că în 2021 vom continua parteneriatul și vom fructifica ce am câstigat până în prezent.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
