13.3 C
București
miercuri, septembrie 22, 2021

Alin Comșa: Despre iertare

În urma unor chestionare făcute în rândul persoanelor care au divorțat, am avut privilegiul să stau de vorbă cu sute de persoane care au trecut prin experiența destrămării unui mariaj. Una dintre întrebările chestionarului făcea referință la iertarea persoanei de care cel chestionat se despărțise. Răspunsul pe care probabil n-o să-l uit niciodată este acesta:,,Eu am iertat dar aș vrea ca atunci când mă vede să simtă un junghi în inimă  așa ca să nu uite cât de mult a greșit.”

Se spune că în procesul psihologic al iertării este cuprins și sentimentul de liniște, de serenitate. Mai simplu spus, iertând o anumită persoană sau situație ajungi să ai o stare de calm și pace interioară. Altfel, este vorba despre un proces care are mai degrabă legătură cu dorința de răzbunare sau dorința de apărare a unui orgoliu rănit. 

În mod natural, în momentul în care sunt loviți (a se aici citi și ideea de a fi afectat emoțional, deranjat, dezamăgit) aproape instantaneu suntem tentați să răspundem cu aceeași monedă. Se pare că acest mecanism de răspuns instinctiv este generat de teama de a nu fi considerați o persoană slabă din punct de vedere emoțional. Afișarea puterii este un soi de răspuns care vine să demonstreze că dețin controlul. Într-o asemenea situație, iertarea ca proces nu mai are cum să-și facă apariția; afișarea puterii ocupă tot spațiul de comunicare. 

Iertarea în sine conține un fel de acceptare. Nu a ceea ce s-a întâmplat, ci a faptului că în acea privință nu mai are rost să investim niciun fel de energie. În felul acesta, în mod paradoxal sau nu, apare și iertarea de sine — ținem minte tot ce s-a petrecut, înțelegem cum și de ce am trăit o anume experiență, dar acum am depășit toate aceste situații. Pentru ca acest proces să se întâmple, este nevoie de efort și de autocontrol emoțional, iar acest exercițiu cere într-adevăr multă putere; mai multă decât cea necesară pentru a răspunde instinctiv. Am iertat, sunt în sfârșit liniștit! Preocupările sunt altele, dorințele și visările sunt îndreptate spre alte țeluri. 

La sfârșit mai spun doar atât, pentru cel care crede că iertarea este un semn de slăbiciune emoțională: Ai încercat vreodată? 🙂 Vei vedea că este nevoie de multă putere pentru a face un asemenea gest. De aici și concluzia: iertarea este un semn de putere!

Alin Comșa

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.