CRIZA CARE NE INCONJOARA
Ceea ce nu sesizam, si oricum nu am afla de la reprezentantii elitei politice din Romania, este fundalul intunecat care se contureaza in spatele functionarii statului. Greu perceptibila, poate inca difuza pentru ceva timp de acum inainte, este criza institutionala. Cum vocea unor analisti veritabili ai fenomenelor socio-politice nu se aude, nu aveti cum sa stiti de aceasta sintagma. Ea este insa utilizata in alte state occidentale avansate si dezbatuta intens.
Ce presupune o criza institutionala?
O uriasa neincredere in institutiile statului care depaseste liniile de demarcatie ideologica. Aceasta apare cand mare parte a publicului sanctioneaza Guvernul prin refuzul participarii la procesele democratice, iar minoritatea ramasa se radicalizeaza. Orbirea politica duce la contestarea vehementa a adversarului. Fiecare tabara o acuza pe cealalta de coruptie sau incompetenta, spre exemplu. Cele mai grosolane acuzatii sunt ferm sustinute de o tabara, respectiv desfiintate categoric de cealalta. Perceptia generala, care depaseste afinitatile politice, va fi ca avem un stat corupt sau incompetent.
Insa noi, acum, ne confruntam cu doua crize, nu cu una. Cea pe care o sesizam este de natura sanitara. Inainte ca pandemia sa devina o criza prelungita, politicienii renuntasera de cel putin un deceniu la mitul expertizei. Dupa razboi in statele occidentale, in Romania abia dupa Revolutie, expertiza era ”the gold standard” in buna guvernare. Dar, recent, expertii, altfel brilianti in domeniilor lor, au fost repudiati de politicieni si indepartati din grupurile decizionale. Pentru ca multi dintre ei dovedeau inflexibilitate si o miopie cronica in interpretarea contextului si a profunzimii fenomenelor sociale. Odata ce pandemia ne-a luat prin suprindere, politicienii si-au amintit de nevoia de expertiza. Mai ales cea medicala. Insa criza institutionala prin care trecem a distorsionat interventia expertizei. Politicienii aflati de mult timp in transee au etichetat autoritatea medicala dupa propriile interese ideologice. Unii acorda credit expertilor, altii li se opun. Fie sunt masuri si solutii corecte, fie din contra, sunt insuficiente sau haotice. In consecinta, politicul a maculat din nou imaginea expertizei necesare bunei guvernari, astfel incat nu exista o autoritate institutionala care sa se impuna. Dar efectul cel mai puternic este impulsul dat unor forte marginale pentru unificarea si consolidarea lor intr- o miscare non-ideologica clara care contesta atat taberele politice cat si institutiile in ansamblul lor. Altfel spus, suntem martorii aparitiei unor energii periferice centrului politic traditional care s-au coalizat in directia contestarii autoritatii institutionale, a rolulului si competentelor guvernamentale, si chiar a expertizei (prizoniera a razboiului ideologic). Opinia mea este ca urmatorul an poate fi unul cu 3 crize in desfasurare (cea economica se apropie) sau doar cu una. Depinde de conducatorii statului daca realizeaza contextul in care suntem si actioneaza inteligent. In lipsa unei viziuni prin care expertiza sa predomine in buna guvernare, reversul acestei miopii politice va fi acutizarea sentimentelor radicale cultivate de ani buni in mintea militantilor politici si exacerbarea mesajelor si a atitudinii anti-sistem.
JEANA SE TRANSFORMA
Jeana era croitoreasă/Jan frizeru’ o iubea
Şi-a murit tuberculoasă/Jan frizerul o jelea
Nu mai plânge Jane/Plânsul e de formă
Jeana nu e moartă/Jeana se transformă
(versuri de Mihai Margineanu)
Am explicat care sunt simptomele crizei de legitimitate a institutiilor. Iata cum, indirect, presedintele K. Iohannis confirma aceasta realitate, fara sa stie ca, dupa ce a facut declaratia (in ziua votului) rezultatele vor confirma starea de fapt:
”Dragi români, în urmă cu patru ani, prezența scăzută la vot a generat un Parlament cu un deficit considerabil de legitimitate. Un Parlament care a subminat statul de drept și instituțiile democratice. Un Parlament care a deteriorat imaginea României la nivel internațional. Un Parlament care a produs guverne împotriva cărora s-a ieșit în stradă. Un Parlament care a dus țara din criză în criză și a lăsat-o vulnerabilă în fața pandemiei.
….
Dragi români, nu trebuie să repetăm greșeala din 2016, atunci când peste 60% dintre cetățenii cu drept de vot nu au participat la alegeri. Următorul Parlament trebuie să fie unul reprezentativ pentru secțiuni cât mai largi din societate. Iar acest lucru nu va fi posibil fără o participare mai numeroasă la vot din partea dumneavoastră”.
Revedeti strofa de mai sus…
Orice om de buna credinta se va intreba cum poate fi acest rationament aplicat acum cand prezenta la vot a fost si mai mica, iar partidul cu cele mai multe voturi este… tot PSD. Logica spune ca legitimitatea va fi principala vulnerabilitate a noii puteri.
CURAT MURDAR
” Vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi… între fruntașii politici.” IL Caragiale, O scrisoare pierduta
”Eu aștept întâi demisia dlui Orban din funcția de prim ministru, românii, prin vot, i-au cerut acest lucru.” Marcel Ciolacu, 6.12.2020 ”Nu poţi să laşi ţara într-un haos pentru că te-ai supărat. Ce a făcut Orban este impardonabil.” Marcel Ciolacu. 7. 12.2020
Desigur ca logica nu este punctul forte al multor conducatori. Daca nu cumva sunt extrem de ipocriti sau diabolici, tot ce ramane in mentalul colectiv este lipsa lor de coerenta sau seriozitate. Poate ca ei nu mizeaza pe inteligenta celor care ii asculta sau pe memoria lor. Si atunci e posibil, precum alimentele perisabile, ca si vorbele lor sa fie uitate si aruncate la gunoi. Totusi criza institutionala prin care trecem li se datoreaza, in egala masura, celor doua forte politice principale. Iar daca nu cedeaza niciuna, pentru a deveni astfel responsabile in beneficiul societatii, fenomenul respingerii politicii se va accentua, lasand teren liber pentru ideologii sau exprimari radicale.
SA NE FIE (DE) BINE
”Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg… pentru că de la partidul întreg atârnă binele țării și de la binele țării atârnă binele nostru…”
IL Caragiale, O scrisoare pierduta
SENAT 2016: PSD 45,67%/PNL 20, 41%/USR 8,92%/UDMR 6,24%
SENAT 2020: PSD 29,32%/PNL 25,58%/USR 15,86 %/AUR 9,17%/UDMR 5,89%
CAMERA 2016: PSD 45,47%/PNL 20,04%/USR 8,87 %/UDMR 6%
CAMERA 2020: PSD 28,90%/PNL 25,19%/USR 15,37%/AUR 9,08%/UDMR 5,74% 2016/2020 PSD 3.222 000 voturi/PNL 1.440 000/USR 629 000/UDMR 440 000/ALDE 396 000PSD 1.705 000/PNL 1.486 000/USR 906 000/AUR 536 000/UDMR 339 000
Am facut o comparatie cu 2016 inspirat fiind de indemnul presedintelui. Va invit si pe voi sa fiti rationali si inteligenti. Nu exista niciun dubiu ca PSD a pierdut alegerile. Desigur ca, prin comparatie neta cu restul partidelor, in 2020 este pe primul loc. Dar priviti numarul de voturi stranse, apoi procentele obtinute intre cele doua cicluri electorale. In timp ce aproape toate partidele si-au imbunatatit performanta, stanga s-a prabusit. Si nici macar asta n-ar conta daca ar fi avut un aliat precum ALDE, pe care nu l-au cultivat, astfel incat sa aiba sansa reala de negociere a unei viitoare majoritati parlamentare. Ganditi-va ca majoritatea care se formeaza in aceste zile se va compune din forte care impreuna aduna undeva la 2,8 milioane de voturi, nici macar cat a obtinut PSD singur in 2016. Politicienii justifica acest recul prin prezenta la vot. Dar acest indicator, daca ar fi real, functioneaza in mod egal pentru toate, nu? Si atunci cum de PSD si UDMR au pierdut masiv din voturile de altadata? Cel mai probabil acestea sunt electoratele lor conservatoare, singurele care s-au mai putut mobiliza. Semnalul pe care l-au primit liderii politici este ca romanii si-au pierdut increderea in viabilitatea sistemului electoral si in capacitatea de regenerare a partidelor. In acelasi timp, se discuta in contradictoriu, fara rost, despre cine are dreptul sa formeze noul Guvern. Constitutia este clara prin articolul 103, lasand la indemana presedintelui numirea unui candidat de prim ministru, atunci cand nu exista o majoritate absoluta. Va veti intreba de ce in 2016 domnul Iohannis nu a procedat la fel? Pentru ca diferenta era uriasa, iar incercarea de eludare a rezultatelor din alegeri, inutila. Nu avea cum sa se opuna majoritatii deja declarate de PSD si ALDE. Desigur ca, in litera Constitutiei, PSD ar fi trebuit sa obtina primul optiunea de propunere a unui candidat de prim ministru. Dar este evident ca finalul ducea spre un esec in formarea unei coalitii, cat timp nu exista niciun partener dispus sa-l sustina. In loc sa fie propus un medic ca prim ministru, dand astfel sentimentul ca PSD gandeste pe termen scurt, pana la imunizarea populatiei, stanga ar fi trebuit sa insiste pe respectarea textului constitutional, pe avertismentul declansarii procedurii de suspendare a presedintelui pentru incalcari repetate ale Constitutiei, sa respinga propunerea de consultari in formatul impus, sa se pregateasca pentru maximizarea pozitiilor de conducere in birourile permanente si comisiile din ambele camere. Dar este evident ca PSD isi accepta infrangerea si pozitia comoda de lider al opozitiei pentru urmatorii patru ani. Dar daca n -ar fi asa, atunci PSD stie ca prima batalie politica se va duce in Parlament, acolo unde o eventuala motiune de cenzura nu poate fi sustinuta fara o pregatire juridica si una de imagine, de atragere a simpatiei publice. La cursurile cu studentii pun accentul pe studierea formarii coalitiilor castigatoare, un pas premergator reusitei in orice negociere. Artizanii unei coalitii de succes sunt aceia care stiu sa gaseasca intervalul optim de win -win. Anticipez ca negocierile dintre cele 3 partide vor ajunge cu multa dificultate in aceasta zona pentru ca PNL va fi nevoit sa renunte, desi nu vrea, la pozitii importante (ministere de forta sau in conducerea Parlamentului). Iar gasirea unui echilibru, oricum instabil, va afecta in viitorul apropiat eficienta coalitiei de forte.
AU CULES CE AU SEMANAT
”În aceste momente solemne… mă gândesc… la țărișoara mea… la România… la fericirea ei! La progresul ei! La viitorul ei!”
IL Caragiale, O scrisoare pierduta
Despre ascensiunea AUR, pe scurt. Am prevazut-o inca din vara. Ea se insinua pe retelele sociale, in bule digitale, comunitati inchise si grupuri active de contestare a institutiilor si politicienilor vechi. A fost suficienta tehnologizarea actiunii de activare a publicurilor. Un sociolog si o solutie rudimentara de agregare a datelor au identificat si tintit chirugical grupurile expuse unui anumit tip de mesaje. Acestea au fost bombardate cu mesaje preluate natural de ecosistemul real al individiului. Activarea a cateva sute de mii de alegatori intr-o singura directie nu este inginerie spatiala, doar inginerie sociala. Iar aici solutiile big data, machine learning si inteligenta artificiala sunt instrumente de lucru. In locul primarilor, galetilor colorate sau al calendarelor cu poze de candidati. Sunt politicieni din partidele traditionale care stiu precis cum s-a ajuns aici, dar au tratat cu dezinteres sau aroganta aceasta avalansa de AUR. Cel mai probabil, grupul de parlamentari AUR va fi considerat toxic de ambele parti ale esichierului politic. Insa va veni vremea pentru racolarea unor parti importante din acesta, pentru destructurarea sa. In caz contrar, viitorul apropiat, nu mai departe de un an, va pune la grea incercare actuala coalitie de guvernare. Iar cresterea nemultumirilor din societate, blocajele decizionale, contradictiile intre partenerii de coalitie, vor fi exploatate nu de PSD, ci de o forta vocala si predispusa la un razboi de gherila cu sistemul institutional.
INTEPATURI FARA ANESTEZIE
Intrata in plan secund, pandemia este, cum spuneam la inceputul analizei, factorul multiplicator al unei crize institutionale in desfasurare. Incep sa se auda voci care confirma una dintre concluziile analizei mele predictive: datele oficiale sunt prelucrate statistic si livrate segmentat, astfel incat sa prezinte o realitate partiala. Cand nu s-au mai putut repartiza cu intarziere de cateva zile, cazurile din Bucuresti s-au redus inexplicabil testarile. Se vede deja cu ochiul liber discrepanta intre Bucuresti si restul tarii. Se stie ca nu mai sunt locuri in Capitala pentru internarea pacientilor, nici pentru preluarea celor in stare grava. Un spital precum cel de urgenta Floreasca a ajuns o anexa a SMURD care preia doar cazurile COVID. Celelalte specialitati opereaza cazuri grave in dependintele cladirii. Izolatoarele sunt infectate deja de pacientii aflati in tranzit. Medicii si personalul medical sunt epuizati de oboseala si fara speranta unei relaxari. Aceasta grozavie duce si la aparitia frecventa de erori medicale cum a fost cea prin care un brancardier a deconectat de la aparate un pacient in viata in locul celui decedat. Astfel de situatii sunt numeroase, dar putine apar public. Si cazul de la Piatra Neamt arata cum un pacient ars a pierdut 6 ore in ambulanta pentru ca nu s-a dorit internarea la Iasi. Ajuns la Bucuresti, viata i-a fost salvata in extremis, a fost stabilizat si trimis in Belgia. Autoritatile n-au mai revenit sa confirme ca pacientul chiar era infectat cu COVID, asa cum au stabilit medicii romani, dar eronat au anuntat cei belgieni. Bucurestiul trebuia sa intre din noiembrie in carantina pentru intreruperea transmiterii accelerate, dar nimeni nu a avut curaj sa ia o astfel de decizie. Va amintesc ca am spus imediat dupa aparitia legii 55 (reglementarea starii de alerta) ca tara nu va mai intra in stare de urgenta fiindca sunt toate instrumentele legale pentru prelungirea pe termen indefinit a starii de alerta. Parlamentarii PSD sunt cei care au permis unui grup guvernamental restrans sa decida cand se intra in carantina si cand nu, cand si cat de mult se limiteaza drepturile si libertatile. De aceea, ar fi mai eficient comunicational sa renunte la deplangerea situatiei in care am ajuns. S-a vazut si la vot cat a contat aceasta strategie de comunicare politica. Marea provocare va fi insa pozitionarea fortelor politice in campania de vaccinare. Guvernul este pregatit cu toate puterile sale sa declanseze operatiunea de imunizare in masa. Insa aceasta va deveni, indiferent de planificarea autoritatilor, o tema politica. Din acest motiv, auzim obsesiv cum se pregatesc autoritatile sa comunice inainte sa actioneze. Din start este o eroare strategica sa inoculezi populatiei ideea ca planul tau se bazeaza pe folosirea de tehnici de persuasiune. Nu stim daca aceasta este una de informare, de constientizare sau de relatii publice. Dar lasi sa se inteleaga ca actiunea este controversata, ca ai o problema de convingere a publicului. Si astfel risti sa provoci inutil suspiciuni legate de intentia ta. Iar, pe parcurs, descoperi ca iti vei ocupa timpul si resursele cu grupuri reziliente prevenite de anuntarea repetitiva a planului. In tari ca SUA sau Marea Britanie, guvernele n au pierdut vremea cu strategii de comunicare anterioare vaccinarii. Au trecut deja la actiune. Oare, in cazul lor, credeti ca publicul este convins de beneficiile vaccinarii sau favorabil deciziei conducatorilor?
SUNTEM CEEA CE VORBIM
Daca n-ar fi fost un scandal international cu greu ne-am fi dat seama in Romania ce inseamna o remarca rasista. Dar iata ca un roman de al nostru, in mod inconstient, asa cum fac probabil milioane de conationali, a avut o exprimare nefericita. Desigur ca propagarea incidentului este uluitoare prin reactiile sale masive. Aceasta este masinaria de PR a natiunilor puternice. Si n-am dubii ca a fost o provocare motivata de alte ratiuni inca necunoascute public. Sunt convins ca daca ar fi fost un roman victima unui comportament xenofob, nici n-am fi stiut de el. Nu ne-am obisnuit cu imaginea de prezumtiv vinovati cand iesim in lume? Cum ma asteptam, avem prostul obicei sa fim printre primii care ne punem cenusa in cap chiar si cand nu stim de ce suntem vinovati. Nici macar o clipa de emotie, de indoiala sau de solidaritate n-a trecut pprin textele oficiale pline de revolta care au infierat un comportament discutabil. De parca am fi vrut sa ne delimitam ca natiune de nefericitul Coltescu. Insa inainte sa sarim ca arsi la prima reactie externa, ar trebui sa sarim din papuci in tara noastra cand toleram mentalitatea celor care din obisnuinta sau din lipsa de educatie ajung sa jigneasca, sa hartuiasca, sa abuzeze prin limbaj. Avem zilnic sute de exemple in spatiul public cu politicieni si alti indivizi preferati de media care le tin isonul. Limbajul urii domina exprimarea publica. Arbitrul Coltescu poate fi si victima acestui fenomen national acceptat tacit, desi in particular are vina ca a incalcat instructiunile UEFA. Desigur ca reactia turcilor este exagerata si speculativa, mai cu seama de la nivelul conducatorilor sai, care nu pot fi nicidecum un reper de corectitudine politica. Insa, trebuie sa ne facem si noi autocritica si sa nu ne prefacem ca nu stim ca societatea noastra este plina de demagogi, misogini, rasisti sau ipocriti. Din cate stiu, niciun conducator politic n-a avut initiativa sa impuna reguli ale fair play ului sportiv in spatiul public romanesc.
de Claudiu Lucaci
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
