Există momente în viață când te trezești, brusc, dintr-un somn adânc.
Ani la rând ai mers înainte pe pilot automat, crezând că așa e normal, că așa trebuie să fie.
Ai trăit într-o lume în care sacrificiul de sine ți-a fost lege, iar uitarea propriilor nevoi… o virtute.
Ai confundat abuzul cu responsabilitatea și renunțarea la tine cu loialitatea.
Apoi, dintr-odată, tăcerea a spart zidurile. O liniște grea, dar eliberatoare, te-a forțat să privești înăuntru.
Și ai văzut….
Ai văzut că ai fost prins într-o închisoare invizibilă, în care durerea era normală și uitarea de sine firească.
Iar acum, te-ai trezit suspendat între două lumi.
Vechiul…familiar și copleșitor, îți șoptește să rămâi, este o durere cunoscută, gestionabilă.
E locul unde știi cine ești, chiar dacă ești definit de frică, de vină, de compromis. Aici durerea îți e prietenă, rutina… este refugiu.
Insă acum ai zărit și cealaltă lume…noul.
Un spațiu străin, care te sperie, iar asta pentru că te îndeamnă să te exprimi, să te asumi, să îți iei apărarea, să trasezi limite…să te iubești.
Libertatea nu vine cu foc de artificii, ci cu pași mici, cu momente simple sau dureroase în care spui „da” sau „nu”, fără să te sacrifici și să te negi.
Transformarea vine cu lacrimi și liniște, cu nopți de îndoială, dar și cu dimineți în care respi mai ușor.
Captiv între nou și vechi, începi să înțelegi că nu trebuie să alegi între cele două, ci doar să îți asumi drumul, planul tău de viață.
Să accepți vulnerabilitatea…. dar și puterea.
Să te iubești nu pentru cine ai fost sau cine vrei să devii, ci pentru cine ești acum.
Madalina Molcut
Terapeut&Trainer
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
