Castelul cu inorogi din Cluj, sau despre castelul Kornis – un loc deosebit care te transpune intr-o lume imaginara
Daca te-ar intreba cineva despre inorogi ai putea sa spui dintr-o suflare ca sunt niste creaturi mitice care fie au disparut din cauza ignorantei umane fie reprezinta cea mai impresionanta plasmuire a imaginatiei. Indiferent despre ce ar fi vorba, inorogii i-au inspirat si pe cei care au construit castelul Kornis din Cluj. La o distanta mai mica de 10 km de Dej, un castel impunator vegheaza mersul evolutiei cotidiene in era tehnologiei. Este un castel total rupt din context intrucat nu numai arhitectura renascentista ci si functionalitatea. Vremurile de glorie ale castelului Kornis au apus de mult intrucat nu mai exista nici viata care il anima insa, ceea ce este cert este faptul ca va crea fascinatie si interes intotdeauna pentru cei care doresc sa guste cat mai mult din vremurile ce au trecut.
Povestea castelulului cu inorogi
Castelul Kornis avand o varsta venerabila de patru secole a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judetul Cluj si isi prezinta povestea reala si sincera despre oamenii care pot sa fie atat niste nobili creatori cat si distrugatori cruzi. Astazi, ruinele daramate ale castelului, curtea paraginita si peisajul dezolant care il inconjoara stau drept marturie al faptului ca este un castel condamnat la disparitie.
Povestea cladirii incepe inca din secolul al XVI-lea si se leaga de destinul familiei nobiliare Kornis, una dintre putinele familii nobile romanesti de pe teritoriul Transilvaniei. Cladirea principala a fost construita de Kristof Kereszturi care, intre anii 1573 – 1593 ridica edificiul care a fost considerat pentru foarte mult timp una dintre cele mai frumoase edificii renascentiste din Transilvania. Dupa moartea lui Kristof Kereszturi, sotia sa ramasa vaduva, Korosi Ilona isi casatoreste fiica, pe Katalin cu nobilul Kornis Boldijar de Rusca. Aceasta casatorie va marca inceputul unei lungi traditii nobiliare pe mosia din satul Manastirea.
In timp, domeniul nobiliar s-a transformat, luand forma unui castel fortificat potrivit cu tendintele vremurilor din care s-a nascut. La finalul secolului al XVII-lea, Gaspar Kornis, noul mostenitor al resedintei inalta al doilea nivel al castelului redand un aspect impunator intregii constructii. Perioada cuprinsa intre secolele XVII-XVIII este marcata de lucrari de renovare, reparatie, extindere a domeniului, construindu-se si doua bastioane si se redecoreaza si salile castelului.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial castelul Kornis este grav afectat de bombardamente. O parte din stricaciuni au fost reduse prin lucrari de reconstructie desfasurate intre anii 1975 – 1976. Dupa anii 1946 – 1950, colectiile din valoroasa biblioteca a castelului au fost arse sau lasate prada hotilor. In perioada imediat urmatoare, castelul s-a transformat succesiv in adapost pentru furaje, camin si apoi scoala culturala.
Ruinele unui castel care cu greu mai este conservat
Pentru o foarte lunga perioada de timp, inorogii care pazeau poarta de la intrarea in castel au constituit atractia principala pentru multi vizitatori. Intr-un registru mai pragmatic, cei doi inorogi care flancau intrarea in castel reprezentau blazonul familiei Kornis.
Cei doi inorogi au fost demontati pentru a fi protejati de tentativele de furt, dorindu-se sa se salveze memoria familiei Kornis. Tot pentru a fi adapostite de asaltul nemilos al cautatorilor de comori una dintre icoanele sculptate, reproducere dupa celebra icoana a Maicii Domnului de la Nicula se afla in Muzeul de Istorie Dej iar cealalta icoana a fost furata si a disparut fara urma.
In ciuda faptului ca se afla intr-o stare deplorabila, castelul inca mai creeaza fascinatie pentru cei care il viziteaza si prezinta un potential turistic imens care, din pacate, ramane inca neexploatat.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
