Catedrala Ortodoxă din Constanţa, închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, este situată pe promotorul ce formează aşezarea centrală a oraşului Constanţa, între Piaţa Ovidiu şi faleza principală, în apropiere de ruinele bazilicii din incinta portului, unul dintre obiectivele arheologice de mare valoare, aflate pe vârful peninsulei ce formează vechea aşezare a oraşului Constanţa (Tomis).
„Ea patronează cu aspectul ei monumental, o parte din oraş, în care specificul multinaţional de altădată se proiectează şi în edificiile religioase păstrate până azi: Biserica Romano-catolica, Biserica Bulgară, Biserica Greacă, Sinagogă în stil gotic, Biserica Armeană, Moscheea, etc. Toate acestea sunt aşezate pe o porţiune limitată de teren, ce strânge o centură a cărei extremitate spre sud o deţine catedrala ortodoxă. Monumente de cultură şi obiective turistice mai noi sau mai vechi scot în evidenţă între Cazino – Acvariu – Muzeul de arheologie şi Muzeul de artă, aceasta biserică monumentală, construită între anii 1883-1895, de statul nostru, ca prima Biserică românească în oraşul Constanţa după războiul de independenţă din 1877”. (https://arhiepiscopiatomisului.ro)
Catedrala a fost zidită după planurile arhitectului Ion Mincu (1852-1912), considerat a fi creatorul unui stil arhitectural aparte, inspirat din tradiţia românească a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea.
Sursa foto: www.arhiepiscopiatomisului.ro
Biserica are formă de treflă cu elemente arhitectonice eclesiastice, într-un ansamblu care scoate în evidenţă trei turle bine proporţionate cu restul clădirii. Pridvorul este susţinut pe coloane de marmură cu capiteluri ornamentate în motive vegetale. Interiorul e bogat în linii arhitectonice cu arcade ce susţin cupola centrală încadrată între ferestre mari lăsând totodată întreagă prestanţa Sfântului Altar, sub calota care încheie grandios o întreagă simetrie de firide etajate şi balcoane laterale. Exteriorul bisericii, în cărămidă presată cu centuri de ciment profilate simetric, ridică valoarea monumentală a clădirii declarată din anul 1953 monument de arhitectură şi înscris pe literă 4 la nr. 3327/1954.
Piatra de temelie a construcţiei a fost pusă la 4 septembrie 1883, în timpul episcopului Iosif Gheorghian al Dunării de Jos, ales mai târziu mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române. Prima pictură a fost realizată în ulei de pictorul Gh. D. Mirea între anii 1885-1888 în stil realist, mult discutată sub aspect religios şi considerată la acea vreme drept necorespunzătoare.
Mobilierul format din străni, policandre, candelabre şi sfeşnice, inclusiv vechea catapeteasmă au fost executate după planurile arhitectului Ion Mincu la Paris. Parte din acest mobilier de o elegantă şi bogăţie deosebită, îmbrăcat în foiţa de aur şi pietre sidefate cu icoane emailate şi sculpturi cu motive naţionale a fost deteriorat în timpul celui de al doilea război mondial.
În august 1941 biserica a fost avariată de bombardamentul aerian, a fost distrusă partea de est a clădirii precum şi catapeteasma din interior lucrată în icoane emailate. Între anii 1946-1950 s-au executat lucrările exterioare pentru consolidarea turlei principale şi s-au montat din nou profilele care îi decorează exteriorul.
„Ceea ce dă însă astăzi valoare deosebită acestei biserici, este noua pictură executată în tehnica de frescă între anii 1959-1965 de către pictor prof. Gh. Popescu de la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti şi Niculina Dona Delavrancea. Această pictură în stil neo bizantin se înscrie ca o realizare contemporană excepţională pe linia monumentelor reprezentative din ţara noastră şi în special a celor din nordul Moldovei cu evoluţie evidentă privind atât documentarea istoric-creştină cât şi execuţia artistică. În totalitatea ei, pictura aceasta ridică la un alt nivel arta noastră bisericească cu dominantă afirmare artistică, mai expresivă, mai cultă. În regrupările de panouri s-a păstrat vechea iconografie bisericească, dar s-a urmărit şi o adaptare istoric-locală, integrându-se între scenele şi figurile creştine consemnate de tradiţia creştină, momente istorice legate de viaţă creştină a Dobrogei precum şi martiri creştini din vechile centre ale Scytiei Minor: Tomis Axiopolis, Trophaeum – Traiani, Durostorum. Sub acest aspect, este singura biserica în care au fost pictaţi martiri din aceste vechi centre creştine şi în costumaţia lor autohtonă”. (https://arhiepiscopiatomisului.ro)
Până în anul 1925 lăcaşul a servit ca biserica parohială; între 1925-1950 a avut rolul de Catedrală episcopală a fostei episcopii a Tomisului.
Între anii 1950-1990, deşi socotită Catedrală a oraşului, ea a fost doar biserică parohială. Odată cu reactivarea Arhiepiscopiei Tomisului în 1990, devine Catedrală arhiepiscopală, iar din 2002, menţinându-şi statutul, este organizată ca lăcaş monahal, sub numele de Mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
În Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului făcută în 1932 după vestita icoană „Prodromiţa” de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos, păstrată trei ani în Schitul Durău-Neamţ, iar în 1935 adusă aici de către episcopul Gherontie Nicolau.
La Constanţa, în Catedrala arhiepiscopală se află şi se cinstesc moaşte ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, ale Sfântului Andrei Criteanul, Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion de la Halmyris şi ale Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie, şi Filip de la Niculiţel, ale Sfântului Mucenic Rufim şi ale Sfinţilor Cuvioşi Simeon Stâlpnicul, Auxentie, Stelian.
În 2022, de hram, Catedrala din Constanţa a primit în dar fragmente din moaştele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
Raclele cu sfintele moaşte au fost aduse de mitropolitul Iacob de Durostorum (Patriarhia Bulgariei).
„Slujba solemnă de astăzi ne-a adus bucurie în suflete, mai ales prezenţa sfintelor moaşte ale Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ne-a adus raze de sfinţenie, de multă nădejde şi de bucurie”, a subliniat arhiepiscopul Teodosie în cuvântul său la slujba de hram de anul trecut. (surse: https://arhiepiscopiatomisului.ro; https://www.crestinortodox.ro; https://basilica.ro) AGERPRES/
Sursa foto: www.basilica.ro
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
