Pe Dealul Cetăţii, ce domină oraşul Deva, de la 184 metri altitudine, a existat o aşezare dacică, de tip oppidum, peste care, la mijlocul secolului al XIII-lea, a fost construită o cetate, menţionată documentar, prima oară, în 1269, pe un act de danie emis de ducele Transilvaniei, Ştefan, fiul regelui Bela al IV-lea al Ungariei, cu numele „Castrum Deva”, care funcţiona ca fortăreaţă militară, potrivit volumului „Enciclopedia geografică a României” (Editura Enciclopedică, 2000).
Numită şi „cheia Mureşului”, fortificaţia a păzit, secole de-a rândul, intrarea şi ieşirea din Transilvania pe Valea Mureşului, una dintre cele mai importante artere de circulaţie spre vestul Europei.
Cetatea a fost reşedinţă voievodală începând din 1307, iar în secolele al XIV-lea şi al XV-lea district militar cu patru districte româneşti, în jurisdicţie. Un rol important a jucat şi în înăbuşirea răscoalelor ţărăneşti din 1437, 1514 şi 1527.
Cetatea Deva, 1963.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
Începând cu 1453, voievodul Iancu de Hunedoara (1441-1456) a transformat-o în castel nobiliar, ajungând astfel printre cele mai puternice cetăţi ale Transilvaniei.
Cetatea Deva, 1963.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
A fost asediată în timpul năvălirilor otomane din anii 1550 şi 1552. După asediul din 1557, a fost ocupată de sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o reginei Isabela a Ungariei şi fiului său, principele Ioan Sigismund.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
În secolul al XVI-lea, cetatea a funcţionat ca închisoare, aici fiind întemniţaţi episcopul David Ferencz, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania şi Moise Secuiul, conducătorul nobilimii transilvănene ostile puterii imperiale, potrivit site-ului http://devaturism.ro/ al Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Deva.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
În secolul al XVII-lea, cetatea s-a aflat în stăpânirea nobililor Gabriel Bethlen şi Ştefan Bethlen, Gheorghe Rakoczy I şi Acaţiu Barcsay, perioadă în care s-au făcut lucrări de reparaţii şi s-a ridicat bastionul circular din partea de sud.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
Din 1686 a trecut sub stăpânire austriacă, care s-a menţinut până în secolul al XIX-lea. Începând cu 1713, guvernatorul Transilvaniei, Ioan Steinwille, care îşi avea reşedinţa la Deva, încasează de la populaţie un impozit de 50.000 de florini, pe care i-a folosit la construcţia de noi fortificaţii. Totodată, a întărit cetatea ridicând două bastioane în partea de est şi cazemate în partea de vest.
În timpul răscoalei din 1782, cetatea a fost ocupată vremelnic de ţăranii din Dobra, iar în 1784 a fost asediată de ţăranii răsculaţi conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
La sfârşitul secolului al XVIII-lea, cetatea şi-a pierdut importanţa strategică, fiind lăsată în părăsire. Împăratul Francisc I a trecut prin Deva, după 1817, hotărând să o restaureze. Lucrările au durat peste un an, cheltuindu-se peste 216.000 de florini, conform aceluiaşi site.
În primăvara anului 1849, revoluţionarii au asediat cetatea. Izvoarele istorice menţionează că în dimineaţa zilei de 13 august 1849, magazia cu praf de puşcă a Cetăţii Deva a explodat, iar locul a fost distrus, în mare parte. În explozie au pierit şi soldaţii care făceau parte din garnizoana Cetăţii.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
Pe de altă parte, explozia a prilejuit şi conturarea unor legende legate de cetate, una dintre acestea având ca punct central o poveste de dragoste. „Între istorie şi mit, există şi o frumoasă legendă ce leagă sfârşitul edificiului de o poveste de dragoste. Se spune că un membru al garnizoanei austriece care se ocupa de administrarea depozitului de muniţii avea o soţie frumoasă, dar dornică de aventuri. Cuprins de gelozie, caporalul a aruncat în aer depozitul de muniţii, punând capăt vieţii soţiei şi a amantului său”, explica, în 2016, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, Dana Golea, pentru AGERPRES.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
În primăvara lui 2016, Cetatea Devei a fost deschisă oficial după trei ani, timp în care au avut loc o serie de lucrări de reabilitare ale incintelor 2 şi 3 şi de realizare a unor spaţii pentru desfăşurarea unor manifestări culturale specifice unui asemenea amplasament. Astăzi, cele 13 obiective ce pot fi vizitate, în Cetatea Devei, sunt: Poarta I, Poarta II, Drumul de strajă, Scările exterioare care leagă Incinta 1 de Incinta 2, Platforma Artilerie Vest, Platforma Artilerie Est, Bastionul Sud-Estic, Bastionul Bethlen, Camera de Artilerie, Poarta Cezarului, Podul mobil şi Zona Cuptoarelor.
Turiştii care doresc să viziteze Cetatea Deva au la dispoziţie trei trasee, toate fiind de un nivel uşor spre mediu. Toate traseele pleacă din zona Parcului Cetăţii şi ajung până la Poarta 1, timpul de urcare fiind de circa 30-45 de minute. Un traseu pe jos cu vizitarea completă a Cetăţii durează circa două ore. Accesul spre Cetatea Deva se poate realiza şi cu ajutorul unei telecabine, ce a fost instalată în 2005. AGERPRES
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
