Cetate medievală, situată în oraşul Târgu Neamţ, Cetatea Neamţului a fost construită în timpul domniei lui Petru Muşat (1375-1391), însă a fost fortificată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Cetatea făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, pentru apărarea împotriva turcilor, arată site-urile https://monumenteneamt.ro/ şi https://piatraneamtcity.ro/.
Aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului, Cetatea Neamţ străjuia valea Moldovei şi a Siretului, ca şi drumul care trecea peste munte în Transilvania, de la Târgu Neamţ spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheşului. Fiind una din cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamţ a fost prezentă în evenimentele de primă importanţă pe care le-a cunoscut această parte de ţară, scrie site-ul http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Cetatea Neamţului, 4 august 1989
Foto: (c) SORIN LUPŞA/ Arhiva istorică AGERPRES
Numele de Cetatea Neamţului provine, cel mai probabil, de la hidronimul „Neamţ” pe care îl poartă râul de sub poala muntelui şi de la care şi-au luat numele oraşul (Târgu Neamţ) şi mănăstirea din apropiere (Mănăstirea Neamţului), ulterior judeţul şi oraşul Piatra care, abia după mijlocul secolului al XIX- lea, a devenit Piatra-Neamţ.
Locul pentru amplasarea Cetăţii Neamţ a fost ales în mod fericit, întrucât Culmea Pleşului asigură, prin poziţia sa naturală, mari posibilităţi de apărare. Stânca Pleşului apare ca un pinten cu plan în formă aproximativ triunghiulară, desprins de vârful Cerdac.
Cetatea Neamţului, 4 august 1989
Foto: (c) SORIN LUPŞA / Arhiva istorică AGERPRES
Materialul din construcţie este, în cea mai mare parte, piatră de râu, probabil din zona Pipirigului, folosită atât ca elevaţie, cât şi ca umplutură a zidurilor. La construcţia arcadelor, pervazurilor, pilonilor şi a contraforţilor a fost folosită piatra de carieră de la Domesnic şi Gura Secului. O cantitate apreciabilă de rocă de gresie verzuie provine chiar din stânca de la baza Culmii Pleşului. Analiza compoziţiei mortarului arată că acesta a fost făcut dintr-un var hidraulic în amestec cu nisip, microprundişuri, cărămidă sfărâmată şi praf de mangal, care au alcătuit un liant foarte rezistent, potrivit http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Pe zidurile de la intrarea obiectivului turistic, se poate afla istoria Cetăţii: „Cetatea Neamţului a fost construită în timpul lui Petru Muşat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, înainte de a fi infrânt de oştile lui Ştefan I Muşat la Hindău, emite un act de cancelarie „Ante Castrum Nempch”.
Cetatea Neamţului, 16 august 1974
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Cu toate acestea, epoca de glorie a cetăţii medievale din Moldova corespunde domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), organizator şi conducător militar de excepţie, care înţelegând rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţilor de apărare a ţării, a întărit cetăţile din epocă şi a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv, conform https://monumenteneamt.ro/.
Lucrările din timpul domniei lui Ştefan au constat în supraînălţarea vechilor ziduri ale cetăţii, ridicarea celor patru bastioane ale curţii exterioare şi construirea podului în forma de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. Prin zidurile cetăţii, înălţate cu 6-7 m, au fost construite creneluri şi ferestre înguste, prin care apărătorii cetăţii puteau să supravegheze posibilii duşmani. Calea actuală de acces spre cetate a fost amenajată mult mai târziu, în timpul domniei lui Mihalache Sturza, la 1834. Astfel, întărită în 1476, Cetatea Neamţ a făcut faţă asediului impus de Mohamed al II-lea, după lupta de la Valea Albă-Războieni, notează http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Cetatea Neamţului, 23 februarie 1998
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / Arhiva istorică AGERPRES
După distrugerea parţială a unor construcţii interioare, în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu (1564), în 1600, Cetatea Neamţului şi-a deschis porţile în faţa armatelor lui Mihai Viteazul, mai notează https://monumenteneamt.ro/.
Cetatea a fost distrusă parţial de Dumitraşcu Cantacuzino în 1675.
Unul dintre cele mai cunoscute momente din istoria Cetăţii Neamţ a fost confruntarea dintre regele Poloniei, Ioan Sobieski şi plăieşii acesteia, din 1691. Potrivit cronicarului Ion Neculce, „în al şasălea an al domniei lui Cantemir-vodă coboratu-s-au iară craiul Sobeţki cu oşti grele in Ţara Moldovei … ş-au venit craiul cu obuzul pe la Botăşani, şi pen Cotnari păn la Targu Frumos, şi de la Târgu Frumos iar s-au întors în ţara lui, că era vreme de toamnă. Şi atunce întorcandu-să, au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Neamţu şi-n Suceavă, in mănăstirea armenească, şi-n Agapia in mănăstire şi-n Săcul şi-n Câmpul Lungu şi-n Hangu.”, conform site-ului http://mcntn.muzeu-neamt.ro/.
Cetatea Neamţului, 30 iulie 1997
Foto: (c) EUGEN ENACHESCU / Arhiva istorică AGERPRES
După distrugerea din timpul lui Mihai Racoviţă, în 1717, Cetatea Neamţului şi-a pierdut total importanţa militară, rămânând în paragină, în timp ce localnicii foloseau piatra de la cetate în construcţii. Abia în 1834, Departamentul pricinilor dinlăuntrul Moldovei a interzis luarea pietrei din cetate.
În anul 1866, Cetatea a fost declarată monument istoric şi abia între anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului Ştefan Bals, au început lucrările de reconsolidare a zidurilor. Din lipsa unor informaţii precise s-au executat doar unele terase necesare vizitării în bune condiţii a acestui obiectiv istoric, urmărindu-se doar conservarea şi menţinerea monumentului fără reconstrucţia părţilor dispărute.
Restaurarea cetăţii avea să continue după anul 1992 în cadrul programului UNESCO de restaurare şi de renovare a monumentelor istorice, în care s-a continuat restaurarea cetăţii şi a zidurilor. Între anii 2007-2009, Cetatea Neamţului a fost închisă fiind supusă unor lucrări de reabilitare şi restructurare realizate cu fonduri europene.
Cetatea Neamţului, 23 aprilie 2014
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Din 2009, vizitatorii pot admira diferitele săli ale cetăţii, vechiul paraclis, bucătăria, monetăria şi dormitoarele.
Cetatea este celebră şi pentru că este unul dintre subiectele principale în poemul „Muma lui Ştefan cel Mare” (1857), de Dimitrie Bolintineanu, scrie site-ul https://piatraneamtcity.ro/. AGERPRES
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
