35 C
București
vineri, iulie 12, 2024

Cetatea Sucevei

Cetatea Sucevei sau Cetatea de Scaun a Sucevei este o cetate medievală situată la marginea de est a oraşului ce-i poartă numele, pe un platou la o altitudine de 70 metri faţă de lunca Sucevei, de unde se poate admira întreaga vale a oraşului.

Cea mai mare din spaţiul extracarpatic, Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în perioada de glorie a Moldovei medievale, la sfârşitul secolului al XIV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman şi a intrat în istorie ca fiind necucerită vreodată. Timp de aproape 200 de ani a fost principala reşedinţă a domnilor Moldovei aici semnându-se documentele importante şi emiţându-se monedele din materiale preţioase, potrivit https://continental-suceava.continentalhotels.ro, https://muzeulbucovinei.ro şi https://discover-romania.ro.

A fost construită între anii 1375 şi 1391, în timpul domniei lui Petru I Muşat, atestată documentar la 10 februarie 1388, dar este pomenită în legătură cu numele lui Ştefan cel Mare, întrucât în perioada îndelungatei sale domnii (1457-1504), Cetăţii Sucevei i-au fost construite cele mai importante fortificaţii. De asemenea, aici s-a stins din viaţă Ştefan cel Mare, la 2 iulie 1504.


Iniţial, fortificaţiile exterioare au avut forma unui dreptunghi ce împrejmuia o arie de peste 1.400 metri pătraţi, cu turnuri pătrate de apărate pe fiecare colţ şi la mijlocul fiecărei laturi. Pe latura de est a fost săpat un şanţ de apărare cu o adâncime de aproximativ 10 metri, zidurile exterioare având o grosime de aproximativ 2 metri.

Ruinele Cetăţii de Scaun a Sucevei – 1967

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES 


Ştefan cel Mare a dispus, în timpul domniei sale, construirea, în două etape, a unor noi ziduri de apărare care să fortifice cetatea, considerând-o vulnerabilă în faţa invaziilor otomane. Astfel, înainte de 1476 s-a ridicat o „perdea” de ziduri cu grosimea de 1,5 m, având la capete turnuri de apărare, pe formă pătrată, de aproximativ 15 metri înălţime. Vechea intrare a fost zidită, construindu-se o nouă intrare, pe latura de sud, accesul în cetate făcându-se pe un pod, în parte fix, în parte mobil. Înainte de 1497, s-a construit a doua „perdea” de ziduri cu grosimea de doi metri, având turnuri de apărare lipite de zid. Cetatea era înconjurată pe trei laturi – est, sud, vest – de un şanţ de apărare foarte lat, cu lăţimea de 20 de metri la bază şi 30 de metri la deschidere. Tot atunci s-a dispus amenajarea cetăţii şi în interior, iar apărarea se realiza de o garnizoană puternică ce a supravieţuit atacurilor otomane şi poloneze din anii 1485 şi 1497, potrivit surselor amintite.

Ruinele Cetăţii de Scaun a Sucevei – 1982

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES  


De-a lungul timpului, Cetatea a rezistat asediului turcilor din vara anului 1476, când însuşi sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului (în 1453), venise să supună Moldova; asediului turcilor din anul 1485 şi, mai ales, asediului oştilor regelui polon Ioan Albert din 1497. La 21 mai 1600, armatele voievodului Mihai Viteazul au intrat, fără luptă, în Cetatea de Scaun a Sucevei, încheindu-se astfel actul primei Uniri a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei. Între anii 1662-1668, din iniţiativa lui Eustraţie Dabija (1661-1665) a funcţionat în Cetatea Sucevei o monetărie unde s-au emis ultimele monede moldoveneşti, bani mărunţi de aramă, denumiţi „şalăi”.

Ruinele Cetăţii de Scaun a Sucevei – 1964

Foto: (c)    RADU CRISTESCU/Arhiva istorică AGERPRES  


Cetatea Sucevei a suferit numeroase avarieri, în urma atacurilor, fiind distrusă în 1675, când, din ordinul turcilor, Dumitraşcu Cantacuzino, domn al Moldovei (1674-1675, a doua oară), a aruncat-o în aer, cu ajutorul explozibilului, din ea rămânând doar câteva ruine care să amintească de trecutul zbuciumat. În anul 1684, întreaga latură de nord a cetăţii s-a prăbuşit, în urma unui puternic cutremur, iar ulterior, timp de peste două secole, Cetatea s-a ruinat şi mai mult.

Ruinele Cetăţii de Scaun a Sucevei – 1967

Foto: (c)    CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES   


La începutul secolului al XX-lea, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a Cetăţii de Scaun. A degajat ruinele şi a consolidat părţile ameninţate de prăbuşire (1897-1903) şi a realizat prima monografie intitulată „Cetatea Suceviei descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între anii 1895-1904”. Ulterior, în 1951, la iniţiativa Academiei Române, a fost organizat primul şantier-şcoală de arheologie medievală din România care a condus la stabilirea etapelor de edificare ale Cetăţii de Scaun, iar în perioada 1961-1970 s-au întreprins ample lucrări de protejare, consolidare şi restaurare parţială a acesteia.

Ruinele Cetăţii de Scaun a Sucevei – 1967

Foto: (c)    CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES    


În anul 2004 s-au efectuat câteva lucrări de restaurare a podului de acces, pivniţei şi zidului, în memoria domnitorului Ştefan cel Mare, la 500 de ani de la moartea sa. Tot în 2004, Cetatea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava.

În perioada 2011-2015, ansamblul arhitectonic medieval a fost consolidat şi completat în cadrul uni vast proiect cu finanţare, redându-i aspectul impunător, intrat în legendă, dar şi subtila strălucire princiară din trecut.

Ruinele Cetăţii de Scaun a Sucevei – 1982

Foto: (c)    CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES     


Odată reabilitată, Cetatea Sucevei a fost deschisă spre vizitare. În anul 2016 a fost realizată prima expoziţie permanentă care ilustrează prima şi cea mai cuprinzătoare prezentare a armelor medievale din Moldova, a blazoanelor domnilor şi boierilor moldoveni din secolele XIV-XVII sau Tezaurul medieval al Moldovei. Lapidariul a recompus imaginea Cetăţii Sucevei, evidenţiind sistemele constructive şi decoraţia arhitecturală, dominate în secolul al XV-lea, de variate teme ale goticului. Utilităţi medievale, precum sobele de teracotă, combină motive decorative locale cu cele central-europene, iar sistemele multimedia cu tematică istorică medievală şi proiecţiile video cu subiecte legate de istoria cetăţii reprezintă o noutate expoziţională. Cel mai bine receptate de către publicul vizitator sunt cartea interactivă de istorie medievală a Moldovei – „Străinii despre noi” şi proiecţia video „Cronica Cetăţii Sucevei”, potrivit https://muzeulbucovinei.ro.

Imagine cu Cetatea de Scaun a Sucevei – 2022

Foto: (c)      LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO


În prezent, Cetatea Sucevei găzduieşte şi expoziţii temporare de pictură, iar anual, în luna august, începând din 2006, aici se desfăşoară Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”. AGERPRES

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie