Municipiul Constanţa reprezintă, de mulţi ani, un punct de reper remarcabil pentru turişti, fie că sunt români sau străini. Nu doar pentru faptul că este foarte aproape de staţiunea Mamaia – care oferă nenumărate posibilităţi de distracţie pe plaje cu un nisip auriu fin -, ci şi pentru că în acest oraş se află vestigii arheologice unicat în lume.
Cetatea Tomis este un monument istoric/sit arheologic de categoria A – înscris cu codul LMI CT-I-s-A-02553. Datează din secolul al VI-lea î.Hr., fiind înfiinţat de coloniştii greci din Milet, care au găsit în bazinul Mării Negre (Pontus Euxinus) un loc propice comerţului şi schimbului de mărfuri cu băştinaşii geto-daci. Începând cu secolul I î.Hr., teritoriul dintre Dunăre şi Pontul Euxin a intrat sub stăpânirea Imperiului Roman.
Parcul Arheologic din Constanţa, 1996.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Parcul Arheologic din Constanţa, 1996.
Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
Traiul oamenilor din cetatea Tomis a fost descris de poetul roman Publius Ovidius Naso (care a fost exilat la Tomis din ordinul împăratului Octavian Augustus, unde a scris primele opere literare de pe teritoriul României de azi – „Epistolae ex Ponto” şi „Tristia”). În anul 138 d.Hr., Tomis a devenit metropola Pontului Euxin. Sub stăpânirea romană au fost construite la Tomis o serie de edificii publice şi clădiri grandioase, au apărut străzi şi cartiere noi, au fost create terme (băi) şi pieţe publice, s-au dezvoltat ateliere meşteşugăreşti care prelucrau marmura, sticla şi ceramica – toate ducând la dezvoltarea oraşului.
Statuia poetului Ovidiu din faţa Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, 1994.
Foto: (c) : AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Din oraşul antic, în prezent pot fi văzute vestigii care amintesc de vechea cetate. Au fost scoase la lumină morminte, locuinţe, vase din ceramică, ruinele unor bazilici din vechiul Tomis. Oraşul antic era împrejmuit de zidul de incintă, care se întindea pe lungimea actualului bulevard Ferdinand şi este vizibil parţial între clădirea fostei biblioteci judeţene şi Teatrul de Stat Constanţa.
Teatrul de Stat din Constanţa, 1951 (placă fotografică).
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Accesul în cetate se făcea prin două porţi – poarta de sud-vest şi poarta de nord-est – care se găsesc în actualul parc arheologic, în apropierea Primăriei Constanţa.
Parcul Arheologic din Constanţa, 1996
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Parcul Arheologic din Constanţa, 1996
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Parcul Arheologic din Constanţa, 1996
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Cetatea Tomis cuprinde un ansamblu de 12 monumente istorice: Bazilica mare (cod LMI CT-I-m-A-02553.01), Bazilica mică (cod LMI CT-I-m-A-02553.02), două bazilici creştine (cod LMI CT-I-m-A-02553.03 şi cod LMI CT-I-m-A-02553.04), edificiul roman cu mozaic (cod LMI CT-I-m-A-02553.05), un amfiteatru (cod LMI CT-I-m-A-02553.06), termele romane (cod LMI CT-I-m-A-02553.12), un turn de apărare (cod LMI CT-I-m-A-02553.11), locuinţe citadine (cod LMI CT-I-m-A-02553.07 şi cod LMI CT-I-m-A-02553.09), zidul de incintă (cod LMI CT-I-m-A-02553.08), apeducte şi galerii (cod LMI CT-I-m-A-02553.10), fiecare având un cod de înregistrare ca monumente istorice.
În prezent, o parte dintre artefactele cetăţii Tomis sunt puse în valoare (la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi la Edificiul Roman cu Mozaic), altele sunt expuse publicului vizitator în formă reabilitată (Parcul Arheologic) sau în scuarul din vecinătatea Catedralei Arhiepiscopale. Printre ele se află statuia din marmură a şarpelui Glycon, statuia lui Pontos – zeu al Mării Negre, sau statuia din marmură a zeiţei Fortuna – considerată protectoarea cetăţii Tomis.
Şarpele Fantastic Glycon, exponat al Muzeului Arheologic din Constanţa, 1974.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Printre cele mai impresionante vestigii arheologice se numără Edificiul roman cu mozaic, în substrucţia căruia s-au descoperit, până în prezent, 11 bolţi – al căror scop era de a susţine terasa de pământ pe care era construit mozaicul şi, în acelaşi timp, serveau drept antrepozite pentru mărfurile care intrau sau ieşeau din Tomis. În faţa edificiului, săpăturile arheologice au dat la iveală resturi ale construcţiilor portuare, cheiuri, canale, magazii – încăperi cu amfore sau cu depuneri de cereale.
Cetatea Tomis, în perimetrul actualului cartier Tomis Nord, 1995.
Foto: (c) : AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Cetatea Tomis nu a fost ocolită de invazia altor popoare. În 601 d.Hr., cetatea a fost invadată de avari şi distrusă. În 971 d.Hr., cetatea a intrat sub stăpânire bizantină, sub domnia lui Ioan Tzimiskes. În perioada bizantină, în secolele VIII – XII, oraşul a fost cunoscut sub numele Constantinia sau Constantia. Probabil, numele actual al oraşului – Constanţa, derivat din Constantina sau Constantia – dovedeşte existenţa continuă a populaţiei autohtone, romanizate pe teritoriul vechiului oraş şi în împrejurimi. AGERPRES/
Surse text: Ministerul Culturii – Lista Monumentelor Istorice (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012; Lucrarea monografică dedicată judeţului Constanţa, seria „Judeţele patriei” (Editura Sport-Turism, 1980); site-urile http://www.primaria-constanta.ro/, https://heritageconstanta.com/, https://simplyconstanta.ro/, http://www.istorie-pe-scurt.ro/, http://www.europeana.eu/portal/.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
