Consiliul UE a adoptat noua Directivă privind energia din surse regenerabile vizând creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al UE la 42,5% până în 2030, cu o majorare orientativă suplimentară de 2,5% pentru a permite atingerea obiectivului de 45%. Fiecare stat membru va contribui la acest obiectiv comun.
În România, rețeaua NU poate face față la această creștere. În același timp, dezvoltatorii de noi capacități pentru proiecte de energie regenerabilă sunt blocați de procedura sinuoasă și viciată de obținere a Avizului Tehnic de Racordare (ATR).
Avizul Tehnic de Racordare – ATR, constituie avizul scris, valabil numai pentru un anumit amplasament, care se emite de către operatorul de rețea la cererea unui consumator, asupra posibilităților și condițiilor de racordare la rețeaua electrică în vederea satisfacerii cerințelor consumatorului, prevăzute la solicitarea avizului.
Fără legislație specifică pentru micro-rețele de consum, unde consumatorii industiali pot semna Power Purchase Agrement (PPA) cu producătorul de energie și acest document să țină loc de ATR, România nu numai că nu-și va atinge țintele dar:
– Producția de hidrogen nu va fi posibilă în cele 19 ansamble de electroliză finanțate prin PNRR;
– Alimentarea industriilor cu energie regenerabilă ieftină, fără supra-taxă de transport în rețeaua națională, nu este posibilă și această restricție va avea impact negativ în costurile operaționale, făcând România neatractivă pentru investiții în noi ansamble de producție industrială;
– Investițiile pentru producție sustenabilă pe care marile industrii deja operaționale în România le au planificate, precum Liberty Steel, Tenaris Silcotub și mulți alții care ne țin PIB-ul activ sunt imposibile (nu au resursă energetică pentru consum);
– Îngrășămintele sustenabile pentru agricultură nu pot fi produse;
– Combustibili alternativi sintetici de origine nebiologică nu pot fi produși;
– Transporturile cu origine din România nu vor fi competitive ca preț pe continen;
– Fără aceste investiții, fabricile din România nu pot vinde produse cu certificate de emisii scăzute către lanțurile lor valorice.
Acestea sunt câteva dintre efectele negative ale inerției României în sprijinul cu infrastructură legală pe care ar fi trebuit să-l acorde producătorilor de soluții în materie de energie regenerabilă de ani de zile, și toate conduc la izolarea aparatului economic național de cel European și SUA.
Vlad Stoicescu
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
