Colosseumul Roman este una dintre cele mai faimoase clădiri construite vreodată. A rezistat în centrul Romei timp de aproape 2000 de ani, din zilele în care Imperiul Roman domina Europa antică.
Colosseumul Roman are o istorie îndelungată şi bogată, aminteşte https://www.thecolosseum.org/. Din vremurile când a fost folosit ca arenă de gladiatori şi a găzduit evenimente cu mii de fiare sălbatice, a văzut Imperiul Roman ridicându-se la anii de glorie, ca mai apoi să intre în decădere şi să dispară. Amfiteatrul putea găzdui între 50.000 şi 80.000 de persoane şi a fost construit cu aproximativ 100.000 de sclavi, capturaţi de Roma în numeroasele sale războaie. Se spune că până la 400.000 de oameni şi-au găsit sfârşitul pe nisipurile arenei, de-a lungul a trei secole, dar şi un milion de animale sălbatice.
Construcţia Amfiteatrului Flavian a început sub împăratul Vespasian, în anul 72 d.Hr. Vespasian a considerat Colosseumul un cadou pentru poporul Romei, nefericit după domnia dezastruoasă a împăratului Nero. În 80 d.Hr., Titus, fiul lui Vespasian, deschide oficial Amfiteatrul, cunoscut şi sub numele de Colosseum, şi decretează 100 de zile de jocuri. Construcţia avea să fie finalizată complet sub conducerea succesorului său, fratele mai tânăr Domiţian, în anul 83 d.Hr.
Sursa foto: romanoimpero.com
Clădirea avea formă ovală şi poziţionată pe o axă de la nord-vest la sud-est, axul principal măsurând 189 de metri, iar cel mai scurt 156 de metri. Ca referinţă, este aproape de două ori mai lung şi de 1,5 ori mai lat decât un teren de fotbal modern.
Colosseumul a fost construit din aproximativ 100.000 de metri cubi de piatră de travertin şi ciment roman, cărămizi şi blocuri de tuf. Pe lângă diferitele tipuri de piatră şi ciment, aproximativ 300 de tone de bride de fier au fost folosite pentru a lega blocurile mari.
Sursa foto: romanoimpero.com
Construcţia înfăţişează toate cele trei ordine arhitecturale majore ale vremii: coloanele de la parter au fost realizate în stil toscan, o variantă romană a stilului grecesc doric, următorul nivel avea coloane ionice mai elaborate, iar nivelul al treilea reprezintă stilul corintic, mai elaborat. Astfel, Colosseumul expune de jos în sus, o complexitate stilistică în creştere. Spre deosebire de primele trei niveluri, peretele de la etajul al patrulea nu cuprinde arcade şi coloane, ci mai degrabă panouri plate, care erau decorate cu sculpturi şi inserţii din azurit şi bronz, aşa cum a reieşit în urma lucrărilor recente de restaurare.
Sursa foto: romanoimpero.com
Colosseumul avea două intrări principale: Porta Triumphalis de nord-vest, care, după cum sugerează şi numele, era poarta folosită pentru procesiunile triumfale şi prin care intrau în arenă gladiatorii, şi Porta Libitinaria de sud-est, numită după zeiţa romană a funeraliilor şi înmormântării Libitina. Această poartă a fost folosită pentru a îndepărta trupurile celor care piereau în nisipurile arenei.
Sursa foto: romanoimpero.com
Ultimele relatări despre luptele cu gladiatori din Colosseum datează de la mijlocul secolului al V-lea, deşi a continuat să fie folosit pentru vânătoare de fiare sălbatice şi după această perioadă.
La sfârşitul secolului al VI-lea, Colosseumul nu mai era folosit ca amfiteatru pentru evenimentele destinate cetăţenilor Romei. În această perioadă, o capelă este ataşată clădirii, zona de sub arenă este folosită ca cimitir, iar spaţiile delimitate de pereţii clădirii, sub locurile unde stăteau spectatorii arenei, sunt folosite ca spaţii de locuit şi ateliere.
În secolul al XII-lea, familia Frangipani, un puternic clan patrician al vremii, a preluat clădirea şi a transformat-o într-un castel fortificat.
Sursa foto: romanoimpero.com
În 1349, construcţia a fost grav avariată în urma unui cutremur şi o întreagă secţiune a pereţilor ei exteriori s-a prăbuşit. Distrugerile de atunci mai pot fi văzute şi în zilele noastre.
Sursa foto: romanoimpero.com
Din secolul al XIV-lea până în secolul al XVIII-lea, Colosseumul a suferit o degradare progresivă, pe măsură ce materialele din construcţie au fost îndepărtate pentru a fi folosite în altă zone din Roma. Bridele de fier care uneau blocurile de piatră au fost topite şi refolosite, iar piatra din structura sa a fost utilizată la construcţia altor clădiri din oraş. O parte din marmura care i-a decorat faţada a fost folosită la construcţia Bazilicii Sfântul Petru.
După secole de decădere, în 1749, Papa Benedict al XIV-lea sfinţeşte construcţia şi declară că trebuie protejată, pe baza credinţei că sângele martirilor creştini vărsat în arenă a făcut din ea un loc sfânt, potrivit unor surse.
Sursa foto: colosseumrometickets.com
În secolele al XIX-lea şi al XX-lea, Colosseumul a trecut prin proiecte de restaurare succesive, la cererea unor suverani pontifi, a guvernelor şi conducerii municipale.
Între 2013 şi 2016, Colosseumul a trecut printr-un proiect major de restaurare. Întreaga faţadă a clădirii a fost curăţată.
Sursa foto: colosseumrometickets.com
În prezent, Colosseumul primeşte peste patru milioane de vizitatori pe an. Este cea mai vizitată atracţie turistică din Italia şi una dintre cele mai populare şi emblematice clădiri din lume. De la data finalizării construcţiei, când încă era cunoscut sub numele de Amfiteatrul Flavian, au trecut peste 1.940 de ani, ceea ce îi conferă şi încadrarea în categoria celor vechi şi mai bine conservate structuri create de om, evidenţiază sursa citată. AGERPRES
Sursa foto din deschidere: education.nationalgeographic.org
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
