Curtea Domnească face parte din complexul muzeal situat pe Calea Domnească nr. 181 din Târgovişte. Reşedinţă domnească şi capitală în perioada 1396-1714, oraşul Târgovişte a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti, notează site-ul primăriei localităţii – http://www.pmtgv.ro/.
Prima menţiune documentară internă a Curţii Domneşti din Târgovişte datează din anul 1403, când Mihai I, fiul şi asociatul la tron al lui Mircea cel Bătrân, menţionează cerinţele casei sale din Târgovişte într-un privilegiu comercial, formulă care se repetă şi în 1409. O altă menţiune importantă a oraşului este în legătură directă cu cruciada de la Nicopole, când, în anul 1396, un tânăr scutier la vremea aceea, bavarezul Johann Schiltberger, ajuns prizonier al otomanilor după celebra bătălie, va menţiona că a trecut în drumul său spre teatrul de război balcanic şi prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte (Agrich und Türkoich), conform site-ului https://targovistecity.ro/.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
Prima construcţie din piatră din Curtea Domnească este aceea înălţată de Mircea cel Bătrân la sfârşitul secolului al XIV-lea, din care se mai păstrează doar laturile beciului din bolovani de râu, cu dimensiunile de 15 x 6 metri, şi o încăpere scundă pe latura scurtă. Iniţial, această clădire era protejată de un gard dublu din stâlpi de lemn. A doua casă domnească a fost construită în secolul al XV-lea, fiind amplasată foarte aproape de una dintre laturile zidului din incintă. Ridicată pe un plan dreptunghiular, care în exterior măsura 32×29 metri, din ziduri groase de circa 2 metri, casa avea pivniţa pe întreaga suprafaţă, cu patru nave paralele, peste care se ridica parterul în care exista o sală mare (dimensiuni de circa 6 x 12 metri).
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
A treia casă domnească, construită în secolul al XVI-lea de voievodul Petru Cercel, a fost gândită după principiul palatelor din Europa – un „palat mic, dar frumos şi măreţ” – fiind situată lângă latura de sud a primei case domneşti, dar complet separată de aceasta. Clădirea era compusă din pivniţe, parter şi etaj. Pivniţele păstrate până în prezent sub aspectul iniţial, sunt amplasate în axul clădirii, având planul în forma unui pătrat cu latura de 12 metri, împărţit în patru compartimente egale, dispuse în jurul unui pilon masiv. Intrarea se făcea, iniţial, printr-o încăpere boltită scundă, subterană, cu o lungime de 25 metri, amplasată pe latura de vest. Parterul adăpostea cancelariile domneşti şi era alcătuit din 10 încăperi, dintre care una mai mare era dispusă transversal la extremitatea sudică. Etajul cuprindea apartamentele de locuit ale voievodului şi ale familiei sale şi era complet separat de parter, fiind accesibil numai din exterior print-o scară aflată pe faţada de vest, iar printr-un coridor se făcea legătura directă cu Biserica Mare, precizează site-ul https://muzee-dambovitene.ro/.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1986.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, au avut loc ample lucrări la Curtea Domnească, fiind refăcută vechea reşedinţă domnească, dărâmată în anul 1659 de Gheorghe Ghica (1659-1660), din ordinul Porţii Otomane. În perioada 1692-1695, s-a încheiat refacerea caselor domneşti, unindu-se cele două corpuri principale de clădiri. De asemenea, s-au efectuat intervenţii la faţadele palatului şi la beciuri, s-a separat curtea princiară de cea administrativă, s-au refăcut grădinile exterioare, a fost pictată în frescă Biserica Mare.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1968.
Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES
În anul 1702 s-au construit şi alte clădiri: un „slomn”, o casă a surlarilor (trâmbiţaşii care însoţeau alaiurile domneşti), precum şi alta pentru iazagiu (secretarul de limbă turcă al domnitorului) şi doctor, toate aflate în cuprinsul Curţii Domneşti. Au fost refăcute încăperile corpului de gardă, alăturate turnului-clopotniţă, s-au adus de la Constantinopol covoare şi perdele, iar din Veneţia – oglinzi şi mobilier, menţionează site-ul https://curti-brancovenesti.patrimoniu.ro/.
Ruinele Curţii Domneşti de la Târgovişte, 1968.
Foto: (c) ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES
Refăcută „în stil brâncovenesc”, vechea construcţie din secolul al XIV-lea a primit un etaj parţial, dispus numai deasupra încăperilor de pe latura de sud, adăugat pentru a uni cele două corpuri de clădiri construite în epoci diferite (secolele XIV-XVI) printr-o boltă de racordare, creându-se astfel un coridor median care unea la nivelul etajului, cele două încăperi mai vechi. Încăperile au fost complet schimbate, căpătând aspectul caracteristic decorului palatelor brâncoveneşti. S-au refăcut ziduri, bolţi şi pardoseli din cărămidă, iar încăperile au fost decorate cu stucaturi şi picturi. Foişorul brâncovenesc, situat la 50 metri Est de incinta Curţii Domneşti, în lunca Ialomiţei, constituia piesa principală a grădinilor domneşti (astăzi Parcul Chindia). Ca plan prezenta spre Vest o încăpere în forma literei „T”, iar spre Est o încăpere pătrată şi un mic hol. Pe exterior, foişorul era mărginit de coloane din piatră sculptate (păstrate în colecţia Lapidarium a Complexului Muzeal Curtea Domnească – Târgovişte), mai arată site-ul https://curti-brancovenesti.patrimoniu.ro/.
Curtea Domnească din Târgovişte, 1994.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
Curtea Domnească a fost concepută ca un complex de edificii care să servească atât domniei ca instituţie şi nevoilor sale, cât şi familiei domnitorului aflat pe tron şi anturajului său (curtenii şi slujitorii curţii, corpul de gardă etc.), precizează site-ul https://targovistecity.ro/. AGERPRES
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
