4.4 C
București
marți, martie 18, 2025

Da, avem o problemă cu sistemul de educație.

În loc de concluzie la frăsuiala cu testele PISA:  Doar că ea trebuie pusă în contextul actual al societăților noastre fragmentate. Faptul că la teste chinezii sunt fruntea are două explicații, cred eu: prima ține de omogenitatea relativă a societății, și a doua de faptul că stadiul ei de dezvoltare amintește mai degrabă de Revoluția Industrială, deci cerințele economiei sunt previzibile și pot permite o planificare riguroasă în sistemul de educație, cu alocare de resurse și selecția elitelor.

Nu idealizez sistemul de educație din socialism, care avea și el destule probleme. A reușit din motivele expuse mai sus. Prin sistemul claselor speciale se selectau elite, olimpiadele tot asta făceau, cei mai buni profesori predau acolo, accesul la informație era mai ușor. Fiind vârfurile acolo, profesorii puteau să facă și altceva decât făceau la clasele obișnuite. Sigur, disciplina era net superioară celei de azi, deși prin liceele industriale sau prin școlile profesionale era destulă indisciplină și destulă violență. Una peste alta, exista un soi de segregare.

Din aceste clase speciale s-a născut clasa mijlocie a socialismului, cu oameni care consumai și multe bunuri culturale, nu doar bunuri materiale, clasă de mijloc care a fost motorul schimbării în 1989 și după, și care, dezideologizată în comunism, a devenit crâncen de dreapta după. La rândul ei, cu excepțiile de rigoare, această clasă de mijloc a ”livrat”, vreme de vreo două decenii, elevi pentru școlile performante, cele care produc ”olimpici”, cu care ne mândrim ipocrit.

Restul, marea masă a elevilor de acum provin din ceea ce numim ”clasă populară”, un amestec eterogen de grupuri sociale și profesionale, care au în comun precaritatea, muncă, venituri, grad de educație, valori, etc. Societatea spartă, făcută bucăți, este frustrată, când vine vorba despre educație, de faptul că educația nu mai folosește drept ascensor social. Dar nici nu vor să investească în schimbarea sistemului. Schimbare care nu se măsoară în procentele din PIB alocate educației, ci în gradul de consens privitor la misiunea sistemului. Sistem care nu va funcționa fără deplina implicare a triadei educatori-părinți-elevi. În școală se învață despre democrație, nu se practică democrația!

Dacă se crede că privatizarea educației va duce la schimbarea așteptată, creșterea calității educației, nu știm despre ce vorbim! Va fi infinit mai rău! Iar cu o pătură subțire de elite educate nu poți ține în funcțiune un stat și o economie. Asta e, și IA este mult supraevaluată. Nu va face ea ceea ce trebuie să facem noi, oamenii…

Constantin Gheorghe

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie