Atitudine pozitivă, entuziasm, empatie, dezoltare personală, comunicare eficientă – iată o lista de stereotipuri folosite, aș spune, în mod abuziv în lumea de azi. Aceste sintagme au fost într-atât de folosite încât în timp s-au golit de conținut.
Ce înseamnă cu adevărat atitudine pozitivă? Și cum se ajunge la această stare? Ce înseamnă de fapt dezvoltare personală? Când putem vorbi despre comunicare eficientă și cum se întemeiează aceasta?
Foarte des, în cursurile pe care le susțin, sunt întrebat despre ce înseamnă în fond comunicare eficientă și mai ales, cum ne-am putea organiza pentru a ajunge să comunicăm eficient.
Lumea a devenit mai grăbită – a devenit imperios necesar ca mesajul să fie scurt, clar și concis.
Însă pentru ca aceste lucru să se întâmple, este nevoie să fie înțeleasă una dintre cele mai puternice legi de comunicare: capacitatea de a reda o informație este direct proporțională cu înțelegerea ei.
Asta înseamnă că, pentru a transmite eficient un mesaj este nevoie să ne asigurăm, în primul rând, că știm mesajul, că îl cunoaștem atât de bine încât putem urca sau coborî nivelul informațional la capacitatea de înțelegerea a interlocutorului.
Studiul temeinic a ceea ce știm, respectiv învățarea continuă sunt cerințe implicite.
Pentru a discuta despre comunicare eficientă este nevoie să luăm în calcul încă o condiție – se numește observare iar observarea presupune ascultare. Aceasta este necesară pentru a determina cât mai clar capacitatea de înțelegere a interlocutorului.
Una dintre marile probleme în comunicare este legată de faptul că oamenii se ascultă între ei nu pentru a afla ce se spune ci pentru a răspunde la ce se spune.
Ascultarea care se întâmplă doar pentru a se da replică este de obicei lipsită de eficiență. Am spune că pentru a discuta despre o ascultare care să aducă rezultate ar fi nevoie să vorbim în primul rând despre răbdare.
Și da, ascultarea implică tăcere!
Am văzut de multe ori situații în care cerințele de mai sus erau respectate – mesaj scurt clar și concis, adaptat la capacitate de înțelegere a interlocutorului și accent pe ascultare. Și totuși procesul de comunicare eficientă nu se petrecuse.
În continuare lipsea ceva.
Acel „ceva” se numește interes pentru partenerul de comunicare.
Indiferent de cât de bine ar fi respectate condițiile ce țin de adaptare, concizie sau tăcere, totuși dacă nu ne pasă, comunicare eficientă nu se va întâmpla. Această ultimă condiție este cea care potențează și face posibilă influența tuturor celorlalte. Interesul sincer și direct pentru cel aflat în preajmă dă premisa adevăratului proces de comuicare.
Este evident că nu există o definiție care să fie general valabilă pentru procesul de comunicare.
Sunt necesare multe ingrediente pentru a se ajunge la acest rezultat. Însă, o să ne permitem să sintetizăm într-o încercare de a spune tot în puțin: a comunica eficient înseamnă de fapt, să-ți pese!
de Alin Comșa
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
