Poate ca n-ati observat, dar sunt numeroase productii pe platformele de streaming despre viata medicilor in timpul activitatii lor in spitale.
Cele mai multe pornesc insiruirea de povesti de la unitatea de primiri urgente. Este locul comun al fiecarui serial.
Insa, pe langa starea de urgenta permanenta si grozaviile prezentate, toate aceste productii au un fir director. Medicii sunt prezentati ca devotati complet pacientilor lor.
Leitmotivul acestor seriale este cum se preocupa doctorii, pana la capat, de starea pacientilor, cum lupta impreuna pentru fiecare sansa de salvare, grija neingradita si altruista pentru suferinta altui om.
Exista si exceptii; oameni care fac erori pe care nu le recunosc sau indiferenti la dramele prin care trec cei aflati in nevoie.
Dar, dominanta oricarei povesti este despre oameni, complet necunoscuti, compasiunea si preocuparea pentru soarta altor semeni.
Daca iesim din domeniul medical acelasi sentiment ar trebui sa domine si conducatorii unei natiuni.
Ei nu sunt birocrati sau functionari. Depun un juramant de credinta si preiau in mainile lor viata si sanatatea tuturor.
Deci, comparatia cu medicii nu e deplasata si nici incongruenta.
Si totusi, exista o diferenta. Care mi-a fost relevata de o psihopatie intalnita in randul copiilor, dar care produce trasaturi definitive de comportament in viata adulta.
In copilarie, callous unemotional este definit prin cruzime, agresivitate si lipsa totala de empatie. Nu exista un tratament cunoscut pentru aceasta tulburare violenta, dar pacientii pot raspunde la terapia bazata pe recompense.
Adica, rautatea lor, provenita din cauze genetice, poate fi temperata daca obtin diferite recompense pentru actele lor.
Dar cum spuneam, acest diagnostic este unul dintre miile prezentate in povestile medicilor.
Ce se intampla insa daca afectiuni mai putin grave ii transforma pe copii si ii insotesc in toata viata adulta?
Oare, n-ar trebui sa ne ingrijoreze accesul in functii publice sau in demnitati publice al unor persoane nediagnosticate la timp cu diferite tulburari de comportament? Cati dintre ei nu prezinta simptome similare cu narcisismul, sadismul, egoismul, lacomia, dorinta de putere si lipsa empatiei?
Un conducator cu un astfel de comportament social nu are cum sa inteleaga compasiunea, suferinta, remuscarea fata de ceilalti. Dar va folosi fara scupule minciuna, manipularea, dispretul sau sfidarea fata de alte fiinte umane.
In multe clasamente ale profesiilor, cele mai multe sanse sa descoperi un psihopat sunt in zona puterii, publice sau private, in domeniile juridic, marketing, audiovizual, chirurgie, forte de ordine sau clerical.
Claudiu Lucaci
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
