prințesei Cassandra i se dă harul profeției împreună cu un blestem: acela de a nu fi crezută de nimeni, niciodată.
zeul Apollo metaforizează astfel o parte însemnată a condiției umane: adevărul care se auto-consumă.
un educativ și labirintic dezechilibru (al troienei Cassandra) în care surprind iarăși neîntrecuta abilitate a omului de a se pedepsi singur.
*
frivolatil –
ceea ce este slab, eliminabil, palid, estompat, aflat la numai jumătate de pas de evaporare; ceea ce are ca unică finalitate destrămarea, sublimarea.
senzația de limită. atingerea liniei orizontului. pragul încetării unei funcții.
frivolatilul poate fi numit oricând atribut al esenței umane. nu disocierea interior/exterior, ci lejeritatea saltului, lipsa opoziției, posibilitatea subitului.
ca și cum principala virtute omenească nu ar fi auto-controlul, ci abandonul.
de Mario Barangea
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
