De ce nu? Ne place aici, chiar dacă-i departe, așa departe.
Da’ drumu-i cunoscut și nu atît de cumplit. Mai ales cînd te-apropii, cînd simți că nu mai e atît de mult, și-ncepi să privești cu drag la locurile astea frumoase.
Toamna, de partea noastră: Soare, cît cuprinde. Ici-colea să te mai ia cu frig, prin cîte-un lighean dintre dealuri, ori sus pe urcușul Rarăului – care se cheamă, totuși, că-i munte.
Bogăție, hărnicie: mere roșii dintr-alea care se șterpelesc din cămară, de poftă; nuci; doar hribii s-au cam trecut – noroc că pe-aici îi găsești în meniu, la loc de fală!
De te trezește cocoșul devreme – pățăști și-n concediu – vezi cum din prima geană a soarelui, de după brazi, parcă se și-aprinde strălucirea crucilor aurite de la mănăstire.
Și toate mănăstirile-s tot acolo, neschimbate – și ce bine că-s neschimbate. Pe lîngă ele, oameni vrednici care te-mbie cu atîtea lucruri: mai multe decît încap în orice portbagaj.
Gura Humorului, drăguț, vesel; Pojorîta, ca dintr-o poveste; Cîmpulungul, cochet; Vatra Dornei, trist orășel – dar pus într-o minunată țară; Rădăuți, mereu cuminte…
Amarnic, doar traficul de marfă. Mii de camioane aleargă dinspre Siret încoace: ce să faci? stai și cu grija lor. Dar și cînd părăsești șoseaua principală, ce dulceață, ce huzur: ai timp și de peisaje, și de toată minunăția Toamnei.
Mîndră-i Suceava asta, acuma, înainte să vină zilele scurte, gri și reci.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
