Alexandru Petrescu,in cea de-a treia saptamana de “considerații asupra leadership-ului european”, dupa Macron si Draghi, ne propune o analiza a modelului polonez, reprezentat de Mateusz Morawiecki.
Am analizat mai in detaliu fenomenul economic polonez, fiind un constant observator al acestuia, identificând elemente circumscrise conceptului de “patriotism economic” si iesirii din paradigma competivitatii bazate pe salariul minim, pe care le-as replica maine in economia romaneasca.
In pregatirea alegerilor parlamentare de anul viitor, exista un subiect care se află în fruntea agendei publice în Polonia si, contrar asteptarilor noastre, acesta nu este războiul din Ucraina vecină sau disputele de lungă durată cu UE pentru statul de drept, ci se numeste INFLATIA, fiind tema principala in jurul careia politicienii isi construiesc de-acum campaniile electorale.
Polonia se confruntă cu unele dintre cele mai rapide creșteri ale prețurilor din Uniunea Europeană, inflația atingând luna trecuta 15,6% în termeni anuali – cea mai mare rată din 1997.
Donald Tusk (care a rostit celebrul discurs in limba romana, la Ateneu, in ianuarie 2019, cu ocazia preluării de catre Romania a președinției Consiliului UE), liderul partidului de opozitie, Platforma Civica, fost prim-ministru si presedinte al Consiliului European, da vina pe politicile Guvernului, afirmand ca Polonia s-a transformat in 7 ani (sub guvernarea PiS) din mândria Europei, intr-o țară în care apa și pâinea reprezinta acum reale probleme.
Partidul de guvernamant in schimb, Lege și Justiție (PiS), considera ca vinovatul pentru inflația galopanta înregistrată in Polonia este Vladimir Putin, care, invadand Ucraina, a alimentat creșterea prețurilor prin restrângerea accesului continentului european la gaze naturale.
Figura cea mai proeminentă a partidului de guvernământ, in afara liderul sau, Jarosław Kaczyński, este chiar prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, cu care am avut ocazia sa colaborez personal, in calitate de ministru al economiei, acesta fiind omologul meu la acea vreme si viceprim-ministru in guvernul polonez.
Este o persoana extrem de determinata si cu un solid background economic (absolvent al Universității din Wrocław, al Universității Centrale de Stat în Administrarea Afacerilor din Connecticut și al Universității de Tehnologie din Wrocław, studii MBA la Universitatea de Economie din Wrocław, Universitatea din Hamburg și Universitatea din Basel) care a impactat semnificativ procesul de consolidare a economiei poloneze, dar si a vocii transformatoare a Poloniei care se face din ce in ce mai auzita in arcul decizional european.
Mateusz Morawiecki a renunțat la funcția prestigioasă și cu siguranta profitabilă de președinte al BZ WBK Bank, una dintre cele mai mari bănci din Polonia, pentru a intra la guvernare, fiind considerat un gest de “patriotism economic”.Viziunea lui Morawiecki pe care mi-a împărtășit-o la acel moment (2017) era sa salveze Polonia din capcana venitului minim.
El argumenta că în timpul celor douăzeci și cinci de ani de suveranitate, Polonia a devenit foarte dependentă de capitalul străin.
Prin urmare, Polonia trebuia să-și schimbe modelul economic bazat pe datorii, credit, consum din import și disparități sociale tot mai mari, Mateusz Morawiecki propunând „repolonizarea” băncilor, dezvoltarea parteneriatului public-privat, relansarea ajutorului pentru investiții și favorizarea tehnologiilor de ultimă generație pentru cresterea competitivității, multe dintre aceste propuneri fiind astazi puse in practica.
PIB-ul Poloniei de la aderarea la Uniunea Europeană în 2004 a crescut cu 90%. De la preluarea puterii de catre actuala coaliție guvernamentală a crescut cu peste 20%.Anul trecut, economia poloneză a cunoscut un reviriment puternic de 5,7% care, dupa contracția moderată din 2020 de 2,5%, a depășit în mod clar nivelul de dinaintea crizei.
Redresarea puternică a ISD în Polonia este confirmată de datele recent publicate de Institutul Economic Polonez PIE conform căruia fluxul de ISD în Polonia a atins în 2021 un nivel record: 23,5 miliarde EUR. Companiile cu investiții străine joacă un rol dominant în exporturile poloneze și reprezintă 64,2% din valoarea exporturilor, deși reprezintă mai puțin de o treime (32%) din numărul exportatorilor polonezi.
Industria poloneza se prezinta în general bine, fiind mai diversificată decât celelalte economii ale grupului Vișegrad și, prin urmare, moderat afectată de penurie.
Desi indicatorii macro pentru primele luni ale anului 2022 au evidentiat condiții economice bune în continuare, razboiul din Ucraina are însă un impact asupra economiei poloneze pe mai multe niveluri. Banca Centrală și-a revizuit prognoza de creștere pentru 2022 de la 5,8% la 4,4%, în timp ce Comisia anticipează o creștere de doar 3,7%.
Impactul războiului asupra comerțului exterior al Poloniei ar trebui sa fie unul limitat insa, deoarece nivelul schimburilor comerciale cu Ucraina este surprinzător de scăzut pentru două țări vecine: doar 2,2% din exporturile poloneze în 2021 au mers spre Ucraina, fiind doar al 15-alea partener al Poloniei.
În cealaltă direcție, Ucraina este doar al 19-lea furnizor al Poloniei cu o cotă de piață de 1,5%. O deteriorare a situației economice în Europa, insa, și în special în Germania, ar avea un impact mult mai dăunător asupra creșterii poloneze, Germania fiind de departe cel mai mare partener comercial al Poloniei, reprezentând 28,7% din exporturi și 20,9% din importuri.
O recesiune in Germania ar putea trage astfel economia poloneză în urma ei, având în vedere integrarea puternică a economiei poloneze în lanțul valoric german.Războiul a crescut presiunile inflaționiste, care erau deja extrem de puternice.
În timp ce salariile medii în sectorul privat sunt în creștere bruscă (13,5% pe an), inflația depășește acum această rată și subminează puterea de cumpărare a cetatenilor. Un sondaj realizat la sfârșitul lunii iunie 2022, a arătat că peste 31% din gospodăriile poloneze reduc cheltuielile cu alimentele, 30% intenționează să reducă sau să anuleze călătoriile din vacanța de vară, iar 26% plănuiesc să folosească mai puțină energie.
In acest context, pentru a păstra puterea de cumpărare, guvernul anunta extinderea „scuturilor anti-inflație”, răspunzând cu un așa-numit plan de „vacanță de credit”, care le permite deținătorilor de credite ipotecare să întrerupă rambursările de patru ori în acest an și încă de patru ori în 2023. Dar aceasta este o mișcare pro-inflaționistă, potrivit experților, chiar daca generează efecte anestezice pe termen scurt.
Mai mult, guvernul a luat si masuri de reduceri de impozite care vizează gospodăriile cu cele mai mici venituri, introduse în ianuarie 2022 în cadrul programului „Polski Lad”, precum și de reducere a cotei impozitului pe venit din 17% până la 12%.Pe de alta parte, Banca Națională a Poloniei a înăsprit constant politica monetară din octombrie, majorând dobânzile la fiecare dintre ședințe, rata cheie situându-se la 6% la începutul lunii iunie 2022.
În cele din urmă, există problemele exogene ale economiei poloneze. Tensiunile cu Comisia Europeană au crescut și au întârziat validarea PNRR, înainte ca Comisia să-și dea avizul și statele membre să-l avizeze în final la începutul lunii iunie. PNRR-ul Poloniei include 36 de miliarde EUR în finanțare europeană (inclusiv 23,9 miliarde EUR în granturi și 12,1 miliarde EUR în împrumuturi).
În timp ce suma care ar fi trebuit plătită în 2021 a fost neglijabilă (2,7% din PNRR), suma așteptată în 2022 ar trebui să fie mai mare (14,6%).
Cu toate acestea, aceasta reprezintă doar 3,5 miliarde EUR, o sumă mică în comparație cu cele peste 80 de miliarde EUR de fonduri de coeziune pe care Polonia trebuie să le primească în cadrul financiar multianual al UE 2021-2027. Aplicarea noului mecanism care vizează condiționarea plății fondurilor structurale de respectarea principiilor statului de drept ar putea, dacă ar fi aplicat împotriva Poloniei, să aibă consecințe mult mai grele asupra economiei.
Punând sub semnul întrebării supremația dreptului comunitar asupra dreptului național, Polonia a determinat UE sa-si confrunte limitele sale, subliniind cu tuse groase insuccesul UE (în 2005) de a adopta o constituție. Unii observatori considera aceasta actiune drept un „Polexit legal” (dacă Polonia nu mai recunoaște dreptul european, în ce măsură mai face parte din UE?), această criză dintre Bruxelles și Varșovia avand șanse mari sa emuleze și in alte spații ale UE.
Punctul culminant al acestui diferend intre Polonia si UE a fost pe 7 octombrie anul trecut, când Curtea Constituțională poloneză – sesizată de premierul Mateusz Morawiecki – a afirmat primatul dreptului național asupra dreptului european. Denunțând „ingerința Curții de Justiție a UE în sistemul juridic polonez”, președintele instanței, Julia Przylebska, a considerat că Polonia nu ar putea funcționa ca stat „suveran și democratic” dacă UE ar avea un cuvânt de spus în afaceri interne.Curtea Constituțională poloneză contestă articolele 1 și 19 din Tratatul Uniunii.
„În sistemul juridic polonez, Tratatul UE este subordonat constituției […] și, ca orice parte a sistemului juridic polonez, trebuie să respecte constituția”.
Dorinta Polonia de a-si afirma întâietatea constituției sale asupra dreptului european este determinata in special de decizia Curtii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 15 iulie 2021 care arata ca reforma judiciară poloneză de stabilire a unui nou sistem nu oferă toate garanțiile de imparțialitate și independență, ceea ce pentru Varșovia a fost prea mult.
Așadar, Guvernul polonez este aspru criticat ca a încălcat în mod repetat principiile statului de drept și ale libertății presei în ultimii ani, stârnind critici din partea Comisiei Europene, a altor guverne ale UE, a Parlamentului European și a organizațiilor societății civile.
Cu toate acestea, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki pare să joace un rol cheie în elaborarea unui răspuns european puternic și unit la agresiunea rusă.Chiar de la inceputul războiului, Morawiecki a călătorit la Berlin pentru a-l convinge pe cancelarul german Olaf Scholz să sprijine sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, ceea ce s-a si intamplat.
Prin urmare, daca politica naționalistă dusa de Morawiecki atat pe plan intern cat si pe plan european, bătăliile lungi cu UE privind statul de drept si supremația dreptului national nu au reusit sa clatine partidul aflat la guvernare in Polonia de 7 ani si implicit pe Morawiecki care e prim-ministru de ani 5 deja, ramane de vazut daca inflația galopanta cogenarata și din mediul internațional ii va fi fatala sau daca PiS va încerca un al treilea mandat fără precedent.
Anul alegerilor parlamentare, 2023, este la usa, iar modelul liderilor erodati de crizele interne ce par sa ia in tăvălug geografia europeana poate genera surprize….explică Alexandru Petrescu.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
