11.3 C
București
vineri, martie 29, 2024

JO 2020: Jocurile Olimpice de vară din anul 1908 (Londra)

A IV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Londra, în perioada 27 aprilie-31 octombrie 1908, potrivit olympics.com. Organizarea Olimpiadei fusese atribuită, iniţial, Romei, însă în 1906 a erupt vulcanul Vezuviu, ceea ce le-a determinat pe autorităţile italiene să renunţe la investiţiile necesare desfăşurării întrecerilor sportive.


Sursa foto: olympics.com

Având în vedere faptul că autorităţile greceşti insistau ca Jocurile Olimpice să aibă loc numai pe pământ grecesc, la fel ca în antichitate, Comitetul Olimpic Internaţional a aprobat organizarea, la Atena, în 1906, a unei ediţii jubiliare, pentru a sărbători împlinirea a 10 ani de la reluarea Jocurilor Olimpice. Ulterior însă, Comitetul Olimpic Internaţional a redus această competiţie la statutul de întrecere sportivă, luând o decizie finală de a respecta ciclul olimpic de patru ani. Competiţia din 1906 a rămas în istorie sub denumirea „Jocurile intercalate din 1906”. Prin urmare, Olimpiada de la Londra a devenit cea de-a IV-a ediţie, şi nu cea de-a V-a.

Britanicii au construit, special pentru acest eveniment şi într-un timp foarte scurt, Stadionul White City, cu o capacitate de 68.000 de locuri şi bazin de înot.

Ceremonia a fost deschisă de regele Eduard al VII-lea. Organizatorii au preluat un element important introdus de greci, în 1906, care a rămas specific Jocurilor Olimpice: defilarea delegaţiilor purtând steagurile ţărilor pe care le reprezintă.

La cea de-a IV-a ediţie a Jocurilor Olimpice au participat 2.008 sportivi, din 22 de ţări. S-a concurat la 22 de sporturi. Finlanda şi Turcia au avut reprezentanţi în premieră la Jocurile Olimpice de vară, iar Australia şi Noua Zeelandă s-au prezentat ca o singură delegaţie, sub numele „Australasia”, notează cosr.ro.

Cele şase sporturi noi introduse în programul olimpic au fost: bărci cu motor, polo călare, rackets, tenis în sală, jeu de paume şi patinaj artistic. La atletism au fost introduse în premieră probele de ştafetă şi aruncarea suliţei, notează cosr.ro.

Distanţa probei de maraton a fost stabilită la 42,195 km, distanţă oficializată abia în 1924. În jurul cursei de maraton s-a petrecut şi unul dintre momentele memorabile ale ediţiei din 1908. Italianul Dorando Pietri, primul care a intrat pe stadion, a căzut de câteva ori din cauza epuizării şi caniculei. Derutat, a început să alerge în direcţia greşită. Doi oficiali l-au ajutat să treacă linia de sosire. Americanul Hayes, situat pe locul doi, a făcut contestaţie, fiind declarat campion olimpic, iar Pietri a fost descalificat. Cu toate acestea, regina Alexandra a considerat că italianul nu a fost direct responsabil pentru descalificarea sa şi i-a oferit o cupă de consolare.

Finala probei atletice de 400 m a fost repetată din cauza unui incident. În semn de protest faţă de această decizie, atleţii americani s-au retras din competiţie, britanicul Halswelle alergând singur în finala repetată. Este singura finală cu un singur participant, în toată istoria Jocurilor Olimpice.

La nataţie, s-au remarcat sportivii englezi, mai ales Henry Taylor, triplu campion olimpic la această ediţie a Jocurilor Olimpice, supranumit de presa vremii „steaua întrecerilor”. Arcaşii William şi Charlotte Dod au reuşit o premieră, fiind primii frate şi soră medaliaţi la Jocurile Olimpice. Suedezul Oscar Swahn, 60 de ani, a devenit cel mai vârstnic participant la JO care a câştigat o medalie de aur, la tir.

Reprezentanţii ţării gazdă au obţinut cel mai mare număr de medalii, asigurându-şi locul I în clasamentul pe naţiuni, cu 56 de medalii de aur, 51 de argint şi 39 de bronz. Au urmat Statele Unite ale Americii pe locul al II-lea, cu 23 de medalii de aur, 12 de argint şi 12 de bronz, potrivit olympics.com.

România nu a participat la Jocurile Olimpice din 1908, în schimb poate fi remarcată obţinerea primei medalii olimpice de către un sportiv român, atletul Ştefan Somodi din Cluj, care a obţinut medalia de argint la săritura în înălţime, concurând sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era în acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar, arată cosr.ro. AGERPRES

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie