Se tot discuta aprins despre desfiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie. Este, pe de o parte, o marota politica, dar pe de alta parte, o necesitate obiectiva. Infiintarea acesteia este vazuta la extreme, dupa cum sunt pozitionati actantii si beneficiarii solutiei legiuitorilor. Dar depasind aceasta vesnica disputa intre politicieni, exista si o cauza obiectiva. Aceasta structura complet independenta in mecanismul judiciar n-a reusit, in aproape 3 ani de functionare, sa finalizeze macar un dosar de coruptie. Abia a trimis in judecata cativa magistrati, niciunul condamnat. Din aceasta perspectiva, eficienta sa este aproape zero. Cat priveste utilitatea, la nivel de principiu, aici este o discutie care trebuie purtata. Unii considera ca magistratii pot fi cercetati penal numai de o structura speciala atasata DNA. Altii, printre care ma numar si eu, nu vad rostul unei diferentieri intre acestia si restul populatiei si nici acordarea unor puteri exclusive procurorilor anticoruptie. S-a vazut ca acestia pot transforma aproape orice suspiciune intr-o fapta specifica domeniului lor de competenta. La limita, am putea asimila situatia dupa modelul militarilor care sunt anchetati de o sectie speciala aflata insa sub autoritatea deplina a Ministerului public. Deci, daca se doreste o desfiintare, aceasta nu trebuie sa fie un scop in sine. Poate fi doar un mijloc prin care, o alta structura, reorganizata si atasata ierarhic procurorului general, sa fie reinvestita cu autoritatea anchetarii infractiunilor de coruptie si criminalitate organizata din justitie.
Claudiu Lucaci
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
