Pentru ce? Oraș care n-are nimic, oraș pe lîngă care gonești ca să ajungi oriunde altundeva, Ploieștiul e necunoscut.
Și totuși… un necunoscut drăguț, nelipsit de ceva farmec – ia, doar să luăm la pas bulevardul cu castani!
Și totuși… are ceva, ce-i doar al lui: caii, cursele, hipodromul.
Doar aici – în toată țara asta – se mai aleargă. O dată la două săptămîni, duminica, se strîng toți care iubesc hipismul; și zău că nu par puțini!
Găzari de-ai locului, lume pestriță venită să-ncurajeze jocheii, doamne și domni, crescători și proprietari de toată mîna, gură-cască, fel de fel de legende…
Și neofiții care încă acum se prind care-i trap, care-i galop, care-i murg, care-i roib; dar care se bucură de atmosferă.
Hipodromul – la juma’ de ceas după ce scapi de București – e curat, îngrijit, cu tot ce-ți trebuie; ce să mai zici că acum, pe timp călduros, e o plăcere să stai la umbră și răcoare și să petreci o dimineață care face toți banii.
A – cinci lei intrarea. Mergeți și voi odată; marele premiu de trap e pe 7 iulie.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
