Nu știu dacă v-ați pus întrebarea – de ce un obiect, odată fabricat, își continuă existența în timp.

Nu știu dacă v-ați pus întrebarea – de ce un obiect, odată fabricat, își continuă existența în timp.

Ni se pare normal să fie așa, deși el ar putea să dispară după o vreme, ca un balon de săpun; dar, dacă e un obiect solid și construit din materiale rezistente, îl regăsim la distanță în viitor. Motivul pentru care obiectul persistă în timp este legea inerției. Dar, pe ce cale acționează această lege? Ei bine, deocamdată, fizicienii afiliați comunității științifice nu pot răspunde în mod convingător. O teorie mai recentă afirmă însă că în acest proces sunt implicate așa-numitele „câmpuri de torsiune”, rezultate din mișcarea perechilor de electroni pe orbite, adică a spinului corespunzător. Acest câmp de forțe ar avea, ca și consecință principală, menținerea integrității unui obiect, odată format. Întrebarea este – dacă reușim să acționăm asupra unui câmp de torsiune, ce se întâmplă cu obiectul? Probabil că se va deforma, se va rupe în bucăți sau chiar se va transforma într-un „nisip” foarte fin.
Lumea noastră materială are această caracteristică de bază – inerția. Dacă analizăm însă ce se întâmplă în timpul somnului, vom constata că, în vise, nu există acestă inerție, acolo schimbările sunt frecvente și rapide, deși fenomenul cauzalității e totuși prezent. Adică, visele au o logică proprie, dar sunt și foarte volatile. Unii parapsihologi și ocultiști consideră că, în timpul somnului, câmpul nostru informațional se desprinde parțial de corpul somatic și pătrunde în alte lumi, alcătuite din particule mai fine și aflate în dimensiuni de ordin superior. Acolo există legi de funcționare diferite: corpurile nu au inerție, nici entropie sau gravitație, având o existență virtuală din punct de vedere fizic, ce poate fi asociată cu mulțimea numerelor complexe din matematică. Fenomenele s-ar desfășura acolo mult mai rapid, iar un om se poate naște, își poate trăi copilăria, adolescența, se poate căsători, poate da naștere copiilor, poate îmbătrâni și muri în doar câteva ore.
Se pare că, de fiecare dată când adormim, pătrundem într-o lume imaginară distinctă, dintr-un sector al unui continuum spațio-temporal cu 6 dimensiuni (3 spațiale și 3 temporale). Unele persoane cu capacități speciale pot accesa același punct care a mai fost vizitat, de către sine sau de către altcineva. Este ca un link cu 6 coordonate care face posibilă continuarea acțiunilor întrerupte printr-o trezire bruscă (de pildă, datorită unui zgomot puternic). În acest fel s-ar explica evenimentul relatat în Vechiul Testament, în care proorocul Daniel este însărcinat de către împăratul babilonian Nabucodonosor să-i relateze visul din acea noapte, pe care tocmai îl uitase, iar ceilalți sfetnici și „ghicitori” de la curtea lui (unii dintre ei simpli șarlatani) nu erau în stare să-l afle, ci doar să-l „interpreteze”.

de Gilly Graur