Marea artistă Maria Tănase s-a născut în Bucureşti, la 25 septembrie 1913. A terminat cursurile Şcolii primare nr. 11, apoi s-a înscris la Şcoala secundară de fete „Ion Heliade Rădulescu” (1924), însă după o vreme a abandonat cursurile, din cauza lipsurilor materiale ale familiei. Puţin mai târziu, s-a angajat la un birt de cartier, unde uneori mai cânta.
Văzând un anunţ în ziar, care anunţa angajări de cântăreţi şi dansatori, Maria se angajează la Teatrul „Cărăbuş”, condus de actorul Constantin Tănase. Acesta a ascultat-o cântând, i-a plăcut, dar când a aflat că se numeşte tot Tănase, i-a atribuit numele de scenă Mary Atanasiu. În 1934, la 21 de ani, deja apărea în spectacolul de revistă „Cărăbuş-Expres” cu pseudonimul stabilit de Constantin Tănase. În acelaşi an a imprimat romanţa „Mansarda” de Nello Manzatti, la Casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.
Apoi a imprimat cântece populare, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, la Casa de discuri „Columbia”, primele două melodii fiind „Cine iubeşte şi lasă” şi „M-am jurat de mii de ori”, acompaniată de taraful Costică Vraciu din Gorj.
Maria Tănase la un spectacol organizat în sala cinematografului „Aro” (actual „Patria”) din Bucureşti, 1939.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
În 1937 a fost invitată de profesorul Dimitrie Gusti să cânte la restaurantul pavilionului României de la expoziţia din Paris. Artista a cântat şi în cadrul expoziţiei de la World Fair, New York, mai 1939 – iunie 1939, împreună cu orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cu naistul Fănică Luca, la „Casa românească” (unul dintre pavilioanele României). La expoziţie au participat George Enescu, prof. Dimitrie Gusti şi Constantin Brâncuşi.
În acelaşi an a susţinut în direct un program de cântece româneşti la emisiunea „Ora satului”, la postul Radio Bucureşti, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş. A fost prezentă şi la încheierea cursurilor de vară ale Universităţii populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga a supranumit-o „Pasărea măiastră”.
Sursa foto: Maria Tănase/Facebook
După angajarea la Teatrul „Alhambra”, condus de Nicolae Vlădoianu, Maria Tănase a lansat, în septembrie 1938, cântecele „Mi-am pus busuioc în păr” şi „Habar n-ai tu” (ambele compuse de Ion Vasilescu), în revista „Constelaţia Alhambrei”. Apoi melodiile au fost imprimate la „Columbia”. În noiembrie 1938 a încheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc”, devenit, apoi, „Neptun”; a cântat şi pe estradele restaurantelor „Luxandra” şi „Parcul Luther”.
Maria Tănase la un spectacol organizat în sala cinematografului „Aro” (actual „Patria”) din Bucureşti, 1939.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A întreprins un turneu artistic în Turcia, în martie 1941, şi a cântat la teatrul de revistă de la Istanbul. A avut un mare succes, interpretând, pe lângă cântece româneşti – „La calul bălan”, „Foaie verde lămâiţă”, „Am un leu şi vreau să-l beau”, „Cu lăutarii după mine”, „Târâişul şarpelui” -, şi cântece vechi turceşti.
Maria Tănase a mai avut turnee în Bulgaria şi Iugoslavia, în 1956, alături de orchestra „Doina Argeşului”, respectiv, orchestra „Barbu Lăutaru”, dirijată de Ionel Budişteanu şi de Nicu Stănescu.
Cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, desfăşurat la Bucureşti, în 1953, a lansat cântecele „Dragi mi-s cântecele mele” (aranjament de Henry Mălineanu) şi „Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal).
Spectacol susţinut de mai mulţi artişti, printre care şi Maria Tănase (în imagine), pentru soldaţii români aflaţi pe front, 1942.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Pentru meritele sale artistice deosebite, i s-au acordat Premiul de Stat (1955) şi titlul de Artistă Emerită (1957). După ce a imprimat la Electrecord, în 1958, patru cântece populare româneşti traduse şi adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, ele au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, distins cu „Grand prix du disque” (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.
Remarcând talentul actoricesc al Mariei Tănase, directorul Ion Manolescu a angajat-o la Teatrul Municipal (actualul Teatru „Lucia Sturdza Bulandra”) din Bucureşti, ea urmând, în acelaşi timp, cursurile Conservatorului Regal de Muzică şi Artă Dramatică. Pe scena acestui teatru a jucat în piesele „Cadavrul viu” de Lev Tolstoi, „Nana” de Emile Zola, „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht.
Sursa foto: Maria Tănase/Facebook
Acelaşi talent a făcut ca ea să apară şi în coproducţia româno-franceză „Ciulinii Bărăganului”, inspirată de romanul omonim al lui Panait Istrati şi regizată de Louis Daquin şi Gheorghe Vitanidis (1957). În acest film a interpretat rolul Anica, apărând alături de actori precum Clody Berthola, Marcel Anghelescu, Mihai Berechet, Florin Piersic. Cântecele Mariei Tănase au fost şi pe coloana sonoră a filmelor „Se aprind făcliile”, regizat de Ion Şahighian (1939) şi „Amintiri din Bucureşti”, regizat de Traian Fericeanu (1958).
Începând din 1954, a fost numită profesoară de canto popular la Şcoala de muzică şi a devenit titulara catedrei de muzică folclorică.
Sursa foto: Maria Tănase/Facebook
La câţiva ani după moartea lui Constantin Brâncuşi (1957), Maria Tănase a prezentat un memoriu la Ministerul Învăţământului şi al Culturii prin care îşi asuma sarcina de a iniţia şi a supraveghea tineri solişti în vederea înfiinţării unui ansamblu popular la Târgu Jiu; astfel a primit postul de folclorist categoria A la „Taraful Gorjului”. Dar visul de retragere la Gorj ca profesoară de folclor muzical nu s-a realizat.
În aprilie 1963 a început un turneu cu taraful de la Târgu Jiu, care era programat până la 25 iunie. Două săptămâni mai târziu, la 1 mai 1963, artista a susţinut însă ultimul său concert, la Hunedoara. În seara acelei zile s-a întors la Bucureşti, fiind diagnosticată cu cancer. A fost internată la Spitalul „Vasile Roaită” (actualul Spital „Sfânta Maria”), apoi la Spitalul Fundeni, unde a murit, la 22 iunie 1963. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu, în 25 iunie.
Sursa foto: Maria Tănase/Facebook
În semn de omagiu adus artistei, în 1969 a luat fiinţă Festivalul Concurs al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”, cel mai longeviv eveniment artistic de muzică populară din România. În 2013 şi 2016, Romfilatelia a emis timbre cu imaginea Mariei Tănase.AGERPRES/(Documentare – Marina Bădulescu, redactori Arhivă foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Surse texte: volumele „Maria Tănase şi cântecul românesc”, ediţia a III-a, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1969; „Caietul Confesiunilor” scris de artistă (1963); „Maria Tănase”, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1988; site-urile https://www.radioromaniacultural.ro/, https://folclor-romanesc.ro/, https://www.ziarulmetropolis.ro/, http://www.bestmusic.ro/
* Explicaţie foto din deschidere: Maria Tănase în spectacol, 1949.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
