-7 C
București
duminică, februarie 9, 2025

O PERSONALITATE PE ZI: Regizorul şi actorul Sergiu Nicolaescu

Sergiu Nicolaescu, reputat regizor, actor, producător de film şi scenarist, s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu. La vârsta de cinci ani a plecat din oraşul natal împreună cu familia, care şi-a stabilit reşedinţa la Timişoara, oraşul în care marele regizor a copilărit. A făcut ultimele patru clase de liceu în doi ani, iar în 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăţi: Belle Arte, Politehnică şi Şcoala de Ofiţeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ”Al. Sahia” până în 1965, intrând astfel în lumea filmului, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.


Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje – „Scoicile nu au vorbit niciodată”, „Memoria trandafirului”, o metaforă de 7 minute (1962), iar foarte curând ajunge să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul „Memoria trandafirului” a luat Premiul de Excelenţă al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.

Debutul în lungmetraj cu ”Dacii” (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care a şi jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.

Decor folosit pentru pelicula „Dacii”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, realizat pe platourile Studioului Buftea, 2 mai 1966. 

Foto: (c) SABIN ŞTEFĂNUŢĂ/Arhivă istorică AGERPRES


Scenă din timpul filmărilor la pelicula „Dacii”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, realizată pe platourile Studioului Buftea,2 mai 1966.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES


În anii ’70, a demonstrat o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acţiune şi suspans, precizează „Dicţionarul de cinema” apărut la Editura Univers Enciclopedic, 1997.

Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai prolific din cinematografia românească, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional.

De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocaţie s-a dovedit a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune. Începând cu anul 1990, a fost directorul Studioului de creaţie ”Star 22”.


Din filmografia sa amintim: ”Dacii” (1967), ”Mihai Viteazul” (1971), ”Cu mâinile curate” (1972), ”Chemarea aurului” (1973), ”Nemuritorii” (1974), ”Un comisar acuză” (1974), ”Accident” (1976), ”Osânda” (1976), ”Pentru patrie” (1978), ”Nea Mărin Miliardar” (1979), ”Revanşa” (1978), ”Ultima noapte de dragoste” (1979), ”Capcana mercenarilor” (1981), ”Wilhelm Cuceritorul” (serial TV, 1981), ”Ringul” (1983), ”Ciuleandra” (1984), ”Noi, cei din linia întâi” (1985), ”Francois Villon – poetul vagabond” (1987), ”Mircea” (1988), ”Coroana de foc” (1990), ”Oglinda – Începutul adevărului” (1993), ”Punctul zero” (1995), ”Triunghiul morţii” (1999), ”Orient Expres” (2004), ”15” (2005), ”Supravieţuitorul” (2008), ”Carol I” (2009), ”Poker” (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ”Nea Mărin Miliardar”), ”Ultimul corupt din România” (2012), conform site-ului www.cinemagia.ro.

Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ”Mihai Viteazul”, cu Amza Pellea în rolul principal. Alte nume ale cinematografiei româneşti care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ”Mihai Viteazul” ocupa a treia poziţie într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ”Filme istorice”. Producţia devenea, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.

Actorul Amza Pellea (stg.) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr.), în cadrul filmărilor la pelicula „Mihai Viteazul”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, 11 martie 1970.  

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES


Actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), în cadrul filmărilor la pelicula „Mihai Viteazul”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, 11 martie 1970.

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES


Filmul ”Cu mâinile curate” (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acţiune din cinematografia românească – seria Comisarului.

„Sergiu Nicolaescu s-a fixat în memoria spectatorilor aşa, cu pistolul întins ca o prelungire firească a mâinii, gata să facă dreptate într-o vreme de mare nedreptate. Înainte de acea imagine, a existat însă o alta, în ‘Dacii’ – acolo dreptatea o împărţea cu sabia, şi au mai existat imaginile de cutreietor al mărilor, de răzbunător, de luptător, întotdeauna de luptător. Da, el e cavalerul dreptăţii şi lupta e vocaţia lui. Raţiunea de a exista a acestui regizor-actor, născut pentru a fi şi una şi alta, născut pentru a fi stăpân şi supus în acelaşi timp”, nota criticul de film Alice Mănoiu în „Almanah Cinema” din 1976, conform site-ului http://aarc.ro/.

Vicepreşedintele UCIN, scenograful Radu Corciova, şi preşedintele UCIN, regizorul Laurenţiu Damian, susţin o conferinţă de presă cu prilejul organizării unor evenimente în memoria regizorului Sergiu Nicolaescu, la Cinema Studio, Bucureşti, 13 ianuarie 2014. 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


”Nemuritorii” (1974) plasează acţiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul şi are în prim-plan peripeţiile unui grup de ostaşi devotaţi domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei ţări unite (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.

Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ”Carol I” (2009) se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi la controversele dintre Carol şi membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul a dat viaţă rolului Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi, în 1977, într-un alt film al său, ”Pentru patrie”.

Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ”Nea Mărin Miliardar” (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuţie făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.

În ”Mircea” (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acţiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuţie de excepţie: Şerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.





Scene din timpul filmărilor la pelicula „Mircea”, după un scenariu de Titus Popovici şi în regia lui Sergiu Nicolaescu, 20 noiembrie 1988. 

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES



Filmul ”Poker” a fost realizat în 26 de zile şi este o adaptare a piesei de teatru cu acelaşi nume a scenaristului Adrian Lustig.

Regizorul Sergiu Nicolaescu (2-lea stg.), alături de actorii Vladimir Găitan (stg.), Cătălina Grama (Jojo) şi Valentin Teodosiu (dr.), la o întâlnire cu presa după vizionarea comediei „Poker”, regizată de Sergiu Nicolaescu, 7 aprilie 2010. 

Foto: (c) GEORGE CALIN/Arhivă istorică AGERPRES


Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, „Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei „Poker”, a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în acelaşi an, 13.195 de spectatori.


Regizorul Sergiu Nicolaescu la premiera filmului „Ultimul corupt din România”, 17 februarie 2012. 

Foto: (c) EMIL BADEA/Arhivă istorică AGERPRES



De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii pentru creaţia sa regizorală sau interpretativă.

Filmul ”Primăvara obişnuită” (1962) a fost premiat la Moscova, Praga şi Salonic şi distins cu premiul UNIATEC, filmul ”Floare de mac” a fost premiat la Oberhausen (1963), ”Memoria trandafirului” a fost premiat la Mamaia şi Milano în 1964, la Triest, Edinburgh şi Cork în 1965 şi a obţinut premiul UNIATEC în 1965, ”Lecţie în infinit” a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D’Amprezzo (1966), ”Dacii” a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ”Mihai Viteazul” a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) şi a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din acelaşi an, ”Ultimul cartuş” a primit premiul ACIN (1973).

Regizorul Sergiu Nicolaescu oferă autografe fanilor, la premiera filmului „Oglinda”, 14 decembrie 1990. 

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES


Regizorul Sergiu Nicolaescu susţine un discurs cu ocazia premierei filmului „Oglinda”, 14 decembrie 1990.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES


Actriţa Daniela Nane alături de regizorul Sergiu Nicolaescu, la premiera filmului „Oglinda”, 14 decembrie 1990.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhivă istorică AGERPRES


În 1974, a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ”Nemuritorii” şi ”Un comisar acuză”, filmul ”Osânda” a fost distins cu premiul ACIN (1976), ”Pentru patrie” a primit premiul ACIN 1978, iar ”Noi, cei din linia întâi” – premiul ACIN 1986.

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă acordate de TVR Internaţional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaştilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincţie acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfăşurat la Roma, unde România, Egiptul şi Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns şi la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.


Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franţa).

În 2002, a primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu şi cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.

A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989 – ”Revoluţia. Începutul adevărului” (1995); ”Un senator acuză” (1996; a doua ediţie 1998); ”Cartea revoluţiei române. Decembrie ’89” (1999); ”Lupta pentru putere. Decembrie ’89” (2005), ”Mămăliga a explodat! Decembrie 1989” (2011) – precum şi o autobiografie „Viaţă, destin şi film”, apărută la Editura Universitară.

În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a trecut prin două intervenţii pe creier. Regizorul, un adevărat luptător atât în viaţă, cât şi în filmele sale, şi-a revenit repede şi a lansat pe piaţa cinematografică, trei luni mai târziu, la 11 aprilie 2008, un nou film – ”Supravieţuitorul”.

În 2009, a fost operat laparoscopic de colecistită acută, de o echipă de medici a Spitalului Elias din Capitală. La sfârşitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după ce a căzut pe scări şi s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a fost din nou internat câteva zile la Spitalul Elias din Bucureşti.

Bustul regizorului şi actorului Sergiu Nicolaescu, Târgu Jiu, jud. Gorj, 6 decembrie 2013.

Foto: (c) OANA POPESCU/Arhivă istorică AGERPRES


La 28 decembrie 2012, a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenţia chirurgicală fiind impusă de evoluţia clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecţiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013. AGERPRES

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie