-3 C
București
duminică, februarie 16, 2025

Omul, cât trăiește, află.

Omul, cât trăiește, află. Evident, știam că germanii au dislocat în România radare, pe litoralul Mării Negre, și în zona petrolieră a Văii Prahovei, în apărarea rafinăriilor. Cele două tipuri principale de radare folosite de germani erau Freya și Würzburg, acesta din urmă și cu varianta Gigant, cu antenă de 7 metri în diametru.

Freya avea distanță de descoperire de vreo 120 de kilometri, inițial, mărită la 200 de kilometri. Suporta un sistem de tip IFF, ceea ce înseamnă că avioanele germane erau echipate cu emițătoare cu codare. Würzburg era un radar destinat inițial dirijării focului artileriei AA. Avea o rază de acțiune de până la 75 de kilometri. Dădea coordonate atât în azimut, cât și în distanță. La distanță precizia era de 25 de metri.

Bun, ce am aflat nou? Că în 1941, după intrarea României în războiul împotriva URSS aviația de vânătoare românească a făcut intercepții, dirijată fiind de radarele germane. Care, probabil, aveau echipe mixte de operare. Și mai înseamnă că o serie de piloți români au fost antrenați de germani pentru a opera dirijați de radare. Ar fi interesant de văzut cu ce rezultate. Pentru că noi nu aveam formații mari de avioane de vânătoare, care să opereze coordonat, cum făceau germanii.

În ordine, în fotografii, un Würzburg de dirijare a tirului AA, un Freya și un Würzburg Gigant, lucrând în pereche.

de Constantin Gheorghe

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie