Sînt locuri care-ți intră-n suflet deodată și – chiar dacă treci iute pe lîngă ele – le păstrezi și găsești drum înapoi.
Mai ales acuma, pe vipia asta grozavă de Iulie, cînd ai fugi dintre pereți, ziduri, beton.
Unde să fugi, unde să te-ascunzi? Oriunde te urmăresc aceiași oameni care caută minciuna răcoarei.
Dar ce bine: la nici un sfert de ceas din Cîmpina e o pajiște cu cel mai grozav loc de picnic din lumea noastră. N-ai treabă nici cu Doftana, nici cu Telega; nici cu Paltinu, ci – pe drumul ce duce spre Slănic – te oprești în mai puțin cunoscutul Brebu.
Ce-i aici? Un lac – mult zic lac, un heleșteu – și un parc, ceva între livadă și… și o lizieră de pini mîndri.
Amenajarea e uimitoare și ca să pricepem cum de s-a întîmplat, trebuie să ne-ntoarcem un pic în timp.
E, aici, o mănăstire – frumoasă, mare, înconjurată cu vechi zid din cărămidă și piatră – care, după Secularizarea bunului Cuza, a folosit ca sanatoriu și loc de odihnă, prin stăruința Anei și lui Carol Davila. Un pic mai tîrziu, înainte de Primul Război, amenajarea parcului și a lacului e dată pe mîna unui peisagist neamț – Feifer – pentru ca „Băile Brebu” să poată atrage cît mai mult public.
Restul e istorii, basme și legende; cine să aplece urechea la zei getici, palate și mănăstiri scufundate, zîne și povești de dragoste?
Restul e și încîntare, căci aici te poți ascunde, în liniște, aer bun și proaspăt, o zi-ntreagă.
Parcul e senzațional de curat și gospodărit – un cocoloș de hîrtie nu-i pe jos! – și-ntr-o parte e chiar și-o terasă mică, cu necesarele toalete.
După ce ajungi aici și-ți cauți un locșor umbrit, cam la un sfert de ceas ți se alocă o potaie simpatică care, după ce se tolănește lîngă geanta cu sandvișuri, așteaptă să ți se facă foame; după aia te-nsoțește mai toată ziua și cînd dai firimituri la rațe, și cînd te joci pe pajiște.
Dacă te-o păli și foamea cea serioasă, n-ai decît să te-napoiezi spre Cîmpina – „Povestea ceaunului” te așteaptă, ca-ntotdeauna – ori, la juma’ de ceas peste dealuri frumoase, e Slănicul.
Doamne, ce plaiuri pe-aici. Să te miri cum Grigorescu, Sava Henția ori bietul Luchian le-au căutat?
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
