Vă mai aduceți aminte de protocronism, și de isteria intelectuală declanșată de el, în chiar anii comunismului? Nu era nimic deplasat în zicerile lui (Piru) Edgar Papu, ba chiar avea o solidă justificare într-o teorie, numită ”poligeneza formelor culturale”. Cu alte cuvinte, nimeni și nimic nu ne obligă să excludem din start faptul că una și aceeași idee să apară simultan în mai multe locuri/medii culturale, totuși diferite din cele mai multe puncte de vedere posibile. Că ea e mai vizibilă într-un anumit mediu cultural, probabil mai matur și cu expunere mediatică mai mare, este altă poveste.
Mă veți întreba: bine, și de ce de aici încolo bați câmpii despre coronavirus? Ei bine, dacă există, practic, poligeneza formelor culturale, nu putem aplica metoda similitudinilor, pentru a explica apariția unor cazuri de contaminare cu pomenita orătanie microscopică la mare distanță de epicentrul epidemiei, și fără contact cu purtătorii orătaniei, ca în SUA și Spania?
Mă împiedică cineva să mă gândesc că mutația din epicentru, din Wuhan, putea avea loc oriunde altundeva în lume, virusul care a suferit mutația fiind prezent peste tot în lume? Deci ideea de bază este aceea că virusul suferă mutații, nu că e din China sau mai știu eu de unde!
Sigur, niște condiții specifice au făcut posibilă o răspândire agresivă, și care întârzie să fie pusă sub control. Vestea bună este că metode de punere sub control există, chiar dacă au costurile deja cunoscute. Vestea proastă este că nu știm, totuși, mecanismele prin care are loc mutația. Dacă mutațiile apar aleatoriu, după cum îi vine pe chelie orătaniei, adio și-un praz verde! Dacă însă mutațiile au loc după niște tipare, în anumite condiții, și după un mecanism unic, asta ar deschide ușa unor modele de predicție a mutațiilor, dar și pentru crearea de medicamente și mai ales de vaccinuri. În fond și vaccinurile pentru gripa comună urmăresc aceeași schemă: se pleacă de la epidemia anterioară, și se ”ghicește” ce ar putea urma, deci care ar trebui să fie componența viitorului vaccin anti-gripal. Deși, să fim onești: șansele de a ghici corect nu sunt tocmai strălucite.
Așa că trebuie să ne obișnuim cu gândul că asemenea lucruri se pot întâmpla oriunde, oricând, și fără a păpa pangolini, lilieci sau coada șoricelului. Eu pe asta m-aș concentra: pe descifrarea mecanismelor de ”salt” al virusului de la forme benigne, cu care conviețuim bine mersi, fără nici măcar un strănut, la forme agresive, care ne dau o notă de plată de nu o putem duce! Dar, cum spuneam, ce știu eu?
de Constantin Gheorghe
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
