16.9 C
București
sâmbătă, mai 15, 2021

Sebastian Grama: I’m a problem child – Promoţie cerebrală (6) –

Nu cred că ar putea exista cineva mai greşit decât profa mea de matematică din gimnaziu. Probabil că Dumnezeu a creat-o pentru a contrabalansa enervanta existenţă a unora ca profetul Isaia, Vulturul de Patmos, Nostradamus etc. Iată numai câteva dintre zisele pe care le-a dăruit veşniciei. Unele sunt banale. Dar altele – nu. Sau…

– Că matematica şi viitorul meu. Desigur. Nu voi apuca 25 de ani fără să mă sufoc din lipsă de cunoaştere a cutăror teoreme. Am depăşit 50; nu că mă laud, dar abilităţile mele în domeniu abia de acoperă tabla înmulţirii. S-au prins până şi cassierele.

– Că am toate şansele să ajung un bun mecanic. Fără îndoială. Am încercat anul trecut să bat un cui. După o săptămână, scoţându-mi bandajul, medicul mi-a interzis repetarea experienţei.

– Că voi ajunge în puşcărie dacă nu mă potolesc. Sunt bugetar: se pune?

– Că ascult o muzică pentru derbedei. Exact: 27 de ani mai târziu, când au venit AC/DC în România, tribuna VIP era plină-ochi de politicieni şi de vedete de televiziune.

– Că, pentru mine, ultimul examen va fi cel de trecere în clasa a 9-a. Am obţinut doctoratul 14 ani mai târziu.

– Revenind o clipă la AC/DC: profa m-a chemat la tablă şi m-am dus imitând faimosul pas al lui Angus. Aici, oracolul a potrivit câte ceva; mi-a spus: „– Grama, nu mai merge ca un damblagiu, c-o să rămâi aşa şi-or să te râdă şi curcile când o să te maturizezi”. A doua previziune a fost amplu ratată: sărisem bine de 40 de ani când, la o petrecere privată cu zeci de personalităţi, am câştigat un concurs de duckwalk (aşa se numeşte „mersul de damblagiu” – care, amănunt semnificativ, n-a fost făcut celebru de Angus, idol al generaţiei mele, ci de Chuck Berry, idol al generaţiei profei…). În cel dintâi avertisment, însă – cum că voi rămâne aşa – e un sâmbure de adevăr: astăzi, după un an şi ceva de stat chircit în faţa monitorului ca să-mi ţin cursurile, mersul meu chiar aduce puţin a duckwalk. Lombara.

– Să mă uit prin clasă, la colegi: foarte puţini vor mai şti cine sunt şi ce mai fac peste ani. Aşa e, nu toţi şoferii de taxi au citit Note pentru o fenomenologie a eranţei.

– Că lumea, pentru mine, delăsător cum sunt, va rămâne un mister şi că nu voi şti nimic. E drept, ἕν οἶδα ὅτι οὐδὲν οἶδα.

            Precizez că vorbim despre o doamnă care îşi cunoştea cu adevărat materia. Şi, pe urmă, cică să mai crezi în ştiinţă, în previziunile matematice…  

Sebastian Grama                              

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.