Sfartecati de salbaticiuni prin templele pagane, primii crestini se aduna la marginile cerului tinandu-si cu mainile intestinele revarsate. Cu ei e Sfantul Valentin cu capul retezat abia agatat de trunchi, Sfantul Andrei cu palmele si picioarele siroind de sangele cuielor, Iustin si Marcu si Nestor din Salonic in fruntea mucenicilor, in nesfarsite siruri sunt decapitatii, dezmembratii, arsii de vii ai persecutiilor din toate timpurile, de la armenii desfintati prin genocid de turci si pana la victimele intru credinta de astazi ai Boko Haram sau ISIS, coptii Levantului cu cefele gaurite de gloante, misionarii mancati de salbatici prin colturi neumblate de lume, iar dinaintea lor insusi Mantuitorul, Fiul Omului, slab, zdrelit de bice, cu fruntea sfasiata de spini si coloana rupta de greutatea crucii. Toti stransi cu lacrimile siroind de groaza ca sa implore indurare Tatalui pentru incercarea prin care trece adevaratul martir pentru Credinta cea Adevarata: mireanul rotofei care taman a mai dat o raita prin frigider dupa ce-a terminat Casa del Papel, sezonul 4. Cam slab. Sezonul, nu crestinul.
de Tudor Dumitrascu
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
