35 C
București
vineri, iulie 12, 2024

Turnul Galata (Galata Kulesi) din Istanbul

Turnul Galata din Istanbul, un simbol al metropolei turce ce se întinde pe două continente, este unul dintre cele mai vechi turnuri din lume. Situat în cartierul Galata, districtul Beyoglu, turnul a fost folosit în vremuri îndepărtate iniţial ca far, apoi ca turn supraveghere în faţa inamicilor, închisoare şi mai târziu ca turn de observare a incendiilor, numit Galata Fire Tower, se arată pe https://muze.gen.tr/.

Până la mijlocul secolului al XX-lea, Turnul Galata a fost cea mai înaltă structură din Istanbul. Terasa de observare care se află la ultimul etaj are una dintre cele mai frumoase vederi panoramice ale Istanbulului.

Sursa foto: itfaiye.ibb.gov.tr  


Primul turn a fost construit de către împăratul bizantin Iustinian în 507-508 d. Hr. Numit „Megalos Pyrgos” („Marele Turn”), de către bizantini, turnul era în acel moment capătul de nord al unui lanţ uriaş care a fost întins peste deschiderea Cornului de Aur pentru a împiedica atacul şi invazia navelor inamice. Turnul avea un mecanism de ridicare şi coborâre a lanţului, care se întindea de-a lungul a 750 de metri între cetatea Galata şi până la intrarea pe domeniul Palatului Topkapî, legând cele două maluri ale Cornului de Aur, potrivit https://www.ancient-origins.net/. Acest mecanism a fost proiectat de arhitectul grec G. Anapniotis, conform https://www.facebook.com/TheArchaeologistOfficial.

Sursa foto: itfaiye.ibb.gov.tr 


În perioada bizantină, unor colonii de comerţ genoveze şi veneţiene li s-au acordat câteva privilegii comerciale. În 1204, în timpul celei de-a patra cruciade, latinii au invadat şi jefuit oraşul Constantinopol. Veneţienii au pierdut privilegiile acordate de Bizanţ pentru că i-au ajutat pe aceştia. Întrucât genovezii i-au susţinut pe bizantini, regiunea Galata le-a fost încredinţată lor, notează https://istanbulclues.com/.





Genovezii au fost cei care au reconstruit, între 1348-1349, turnul pe care îl putem vedea astăzi. Turnul, ridicat din piatră, a fost numit „Christea Turris” („Turnul lui Hristos”), după crucea din vârful său, care a devenit treptat simbolul acestei mici societăţi latine.


După cucerirea Constantinopolului, Turnul Galata a intrat în posesia otomanilor, cheia fiind înmânată sultanului Mehmet al II-lea (aug.1444-sept.1446; febr.1451-mai 1481), în dimineaţa zilei de 29 mai 1453. O placă de marmură, inscripţionată, stă mărturie acestui fapt: „On the morning of Tuesday, May 29, 1453, the Genoese presented the keys of the Galata colony to Fatih Sultan Mehmed and the hand over of Galata was completed on Friday, June 1.”, potrivit https://muze.gen.tr/. Reconstruit între 1445-1446, turnul a fost grav afectat de cutremurul din 1509, fiind reparat de faimosul arhitect otoman Murad bin Hayreddin.



Între 1546-1595, Turnul Galata a servit drept închisoare pentru prizonierii de război. În secolul XVII, turnul a avut destinaţie militară. Între 1717-1962, turnul a fost folosit drept observator de incendii, fiind cea mai înaltă construcţie din zonă, cu o viziune panoramică asupra împrejurimilor, arată https://theistanbulinsider.com/.

În timpul domniei sultanului Selim al III-lea (1789-1807), la etajul superior al turnului s-a adăugat un bovindou. La dorinţa sultanului Mahmud II (1808-1839), Turnul Galata a fost înălţat cu încă două etaje, iar acoperişul a fost realizat sub formă de con. Începând din 1831, turnul a trecut prin mai multe incendii.



Lucrări de restaurare au avut loc între anii 1965-1967, Turnul Galata fiind reamenajat ca structură turistică, fiecare etaj căpătând o nouă funcţie iar acoperişul a fost refăcut. Turnul Galata se află din 2013 pe Lista de obiective indicative pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit https://www.kulturportali.gov.tr/.

În timpul săpăturilor efectuate în 1965 pentru întărirea fundaţiei turnului, a fost descoperit un tunel la o adâncime de patru metri. Se crede că acest tunel, de 70 cm lăţime şi 140 cm înălţime, din piatră, cobora spre mare ca o cale secretă de evacuare în perioada genoveză. După 30 de metri, săpăturile s-au oprit în faţa unui zid format în urma prăbuşirii de pietre. Rămăşiţe umane au fost găsite cu acest prilej, respectiv patru cranii, precum şi monede antice şi o inscripţie. S-a ajuns la concluzia că rămăşiţele ar fi aparţinut unor deţinuţi care au încercat să evadeze.

Diametrul exterior al Turnului Galata, la bază, este de 16,45 metri, în timp ce diametrul interior este de doar 8,95 metri. Grosimea pereţilor de la bază este de 3,75 metri, ajungând la doar 20 de centimetri la ultimul etaj. Turnul cu nouă etaje are 62,59 metri înălţime (66,90 metri cu tot cu vârful ornamentului) şi până la mijlocul secolului al XX-lea, a fost cea mai înaltă structură a oraşului, arată https://theistanbulinsider.com/.

Fereastra cu arc rotund de deasupra uşii era locul de pază al soldaţilor. Ferestrele turnului au arcade circulare din cărămidă. Dezvoltarea ultimelor două etaje chiar sub acoperişul conic este subliniată de stucaturile profilate care înconjoară corpul cilindric. Există un balcon de observaţie împrejmuit de o reţea metalică ornamentată care înconjoară podeaua de sub acoperişul conic. La etajul inferior, există arcade rotunde aşezate pe pilonii de nişă adânci şi ferestre cu arc circular din cărămidă.



Astăzi se observă caracterul genovez al construcţiei ce se întinde până la al treilea etaj, în timp ce restul etajelor, până în vârful turnului, este în stil otoman. În momentul în care se ajunge la etajul al şaptelea, se poate citi legenda urbană ce spune povestea omului de ştiinţă, inventatorului şi chimistului otoman Hezarfen („omul care ştie totul”) Ahmed Çelebi (1609-1640). În 1632, purtând o pereche de aripi de lemn pe care el însuşi le crease, s-a aruncat de pe Turnul Galata, reuşind să traverseze Bosforul, purtat de vânt, către cartierul Üsküdar de pe partea asiatică a Istanbulului. Informaţiile despre acest experiment există doar în lucrarea exploratorului Evliya Celebi (1611-1682) – „Seyahatnâme” („Cartea călătoriilor”), o înregistrare a gândurilor sale de-a lungul a 40 de ani de călătorii. Sultanul Murad al IV-lea (1623-1640) a fost impresionat, probabil, de perfomanţa acestuia, dar în acelaşi timp s-a speriat de puterea lui Ahmed Çelebi, şi l-a trimis în Algeria, în exil, notează https://muze.gen.tr/.

În 2020, turnul a fost repus în circuitul turistic drept Muzeul Turnul Galata, cu zone de expoziţii, fiind deschis vizitatorilor la 6 octombrie, cu prilejul Zilei Eliberării Istanbulului. Muzeul expune o serie de obiecte care reflectă toate perioadele Istanbulului, din timpuri preistorice, capitală a trei imperii uriaşe – roman, bizantin şi otoman – timp de şaisprezece secole. AGERPRES

Sursa foto din deschidere: Galata Tower Istanbul/Facebook

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie