Detaliu din ”Viziunea sfântului Francisc” – Jusepe de Ribera, 1638
.
Mâinile sfântului, stigmatele, gestica delicată, contrastul cromatic subtil cu craniul static și pământiu: un echilibru dinamic între viață și moarte.
Este evident că barocul e un existențialism.
Într-un capăt al viziunii baroce găsim excesul și volutele, tot acel horror vacui din ornamentică și muzică, iar în celălalt capăt o rarefiere atmosferică (la toți artiștii născuți din umbra caravaggescă). Între cele două capete ale acestei imaginate linii, se desfășoară cu o consistență unică un întreg depozit afectiv.
de Mario Barangea
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
