Daca privesti atitudinea si actiunile conducatorilor din ultimele decenii te cuprinde un sentiment de dezamagire. Fie asteptarile erau prea mari, fie prestatia lor era sub asteptari. Si astfel se inchide sumar o relatie de lunga durata intre guvernat si guvernant.
In aceasta minuscula relatie sta tot modelul de guvernare al fiecarei puteri politice. Ei se prind repede ca nu vor satisface majoritatea, iar ceilalti se satura iremediabil de iluzia bunei guvernari.
In timpuri de criza vedem insa accentuata predispozitia fiecarei parti in atingerea intereselor/preferintelor maximale. Populatia devine preponderent critica si rezilienta la decizii, guvernarea se precipita si ajunge sa se impuna prin instrumente nedemocratice.
Acum suntem intr o astfel de situatie. Multi compara razboiul armat cu lupta impotriva unei epidemii. Pana la un punct lucrurile sunt asemanatoare. Privatiunile impuse populatiei sunt justificate prin nevoia suprema de aparare a vietilor. Dar diferenta incomensurabila intre cele doua stari sociale este ca una se produce prin suspendarea cadrului legal sau constitutional, in timp ce cealalta se desfasoara intr un stat de drept functional. De aici vine si controversa aparenta intre sustinatorii limitarii drepturilor si libertatilor, respectiv aparatorii acestora.
Este o falsa discutie care viata este mai importanta: cea a unui cetatean care se infecteaza sau a unui pacient cronic care nu are acces la serviciile medicale. Luati acest exemplu ca pe un postulat. Acolo unde exista un argument pentru ingradirea libertatii in scopul salvarii unei vieti vom gasi un altul care va salva viata unui om caruia i s-a aparat un drept fundamental.
Si atunci, daca societatile sunt cu adevarat libere, democratice si guvernate eficient dilema nu va fi pe cine sa salvam in dauna cuiva, ci cum sa ne salvam cu totii de pericolul alienarii sociale.
Pentru o tara ca Romania obisnuita cateva decenii cu totalitarismul, tentatia interdictiei ca instrument functional este evidenta. De fapt, aceasta este drama noastra. Ne dorim eficienta si empatie de la conducatori, dar acceptam la schimb constrangerea si abuzul emotional.
Din pacate, nu vom iesi din aceasta capcana pentru ca va exista mereu o majoritate dispusa sa se conformeze la orice. E mai usor sa nu gandesti si sa-i lasi pe altii sa si bata capul.
Finalul acestei povesti va fi acelasi ca intotdeauna. Guvernantii vor decide ce le este mai simplu si comod. Cetatenii vor accepta iluzia competentei si se vor revolta in surdina. Iar daca dusmanul este suficient de insistent si parsiv putem ramane in aceasta distopie ani de zile.
de Claudiu Lucaci
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.